Programul de guvernare al Cabinetului Veștea tratează corupția ca pe o temă secundară, dispersată în câteva capitole sectoriale, fără un plan dedicat sau măsuri legislative explicite. În timp ce aderarea la OCDE este ridicată la rang de pilon strategic, capitolul Justiție — singurul unde standardele OCDE ar avea relevanță directă pentru independența și integritatea sistemului judiciar — rămâne tăcut în această privință.
Programul de guvernare al Cabinetului Veștea nu alocă un capitol distinct, explicit, pentru „lupta anticorupție” ca temă separată. Aceasta apare dispersat, ca element secundar în alte secțiuni, nu ca prioritate de sine stătătoare.
În concret, ea apare cel mai consistent în capitolul Finanțe/ANAF. Astfel, sunt menționate măsuri de combatere a evaziunii fiscale, depolitizarea conducerii ANAF, introducerea bodycam-urilor pentru inspectorii antifraudă, trasabilitatea fiscală și scoring-ul fiscal. Dar acestea sunt cadrate ca măsuri împotriva evaziunii fiscale, nu ca anticorupție în sensul clasic (mită, conflicte de interese, achiziții publice).
În capitolul Justiție, la secțiunea de obiective generale se menționează generic „combaterea infracționalității”, iar la măsuri se pomenește „corupția” o singură dată, în lista fenomenelor infracționale grave de combătut (alături de trafic de persoane, droguri, evaziune fiscală).
Nu există măsuri specifice și detaliate — de exemplu modificări legislative — dedicate exclusiv luptei anticorupție.
Citește și: Adrian Veștea a depus la Parlament lista Cabinetului și programul de guvernare
Mai ușor cu anticorupția
În cazul companiilor de stat, programul de guvernare amintește de o serie de politici publice, cum ar fi audituri externe obligatorii, eliminarea numirilor politice, indicatori de performanță, consilii de administrație profesioniste — toate menite să reducă spațiul de capturare politică/corupție instituțională, dar formulate ca „bună guvernare” și „reformă a companiilor de stat”, nu explicit „anticorupție”.
În ceea ce privește MAI, minister care ar fi trebuit coordonat de Marian Neacșu, există o singură mențiune relevantă, referitoare la „combaterea formelor grave de criminalitate …evaziune fiscală” și la investigațiile financiare pentru „identificarea și confiscarea produsului infracțional”.
Față de celelalte capitole, care menționează explicit alinierea la standardele OCDE, capitolul Justiție nu conține nicio referire la recomandările OCDE în domeniu — deși OCDE are un corp solid de recomandări privind independența judiciară, integritatea sistemului judiciar și eficiența procedurală. Dat fiind că aderarea la OCDE este pilonul II strategic al guvernării, absența acestei dimensiuni din capitolul Justiție spune multe despre program.
Fără rapoarte privind statul de drept
Capitolul este mai degrabă o listă de intenții decât un program coerent cu obligațiile externe asumate. Singura ancorare explicită față de CE este legată de PNRR, dar lipsesc referințele la Rapoartele privind Statul de Drept ale CE și la standardele OCDE.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) este menționată trecător în document. În capitolul Justiție, prima referire vizează armonizarea legislației privind TVA și taxe cu practica CJUE; ulterior, apare obligația implementării imediate a deciziilor CCR, CEDO și CJUE, alături de reglementarea unui termen scurt pentru corelarea legislativă ulterioară. Documentul nu spune cum procedează în cazul unor decizii contrare ale CCR și CJUE.
(FOTO: Inquam Photos / George Calin)
