Antreprenorii români consideră, în proporţie de 46,5%, că mediul de afaceri s-a deteriorat în 2026 faţă de anul trecut, 34,9% dintre ei susţinând că acesta s-a deteriorat foarte mult, în timp ce 15,5% spun că a rămas la fel iar 3,1% că s-a îmbunătăţit, relevă un sondaj IMM România, dat vineri publicităţii, informează Agerpres.
Niciun respondent nu a menţionat că mediul de afaceri s-a îmbunătăţit foarte mult.
În perioada 24-30 septembrie, confederaţia patronală a realizat un sondaj online privind percepţia antreprenorilor asupra mediului de afaceri în trimestrul al treilea al anului, la care au participat 1.290 respondenţi. Aceştia au fost 55% microîntreprinderi, 31,8% întreprinderi mici, 12,4% întreprinderi mijlocii şi 0,8% întreprinderi mari. Referitor la domeniul de activitate al respondenţilor: 42,6% sunt din servicii, 23,3% din transporturi, 15,5% comerţ, 5,4% construcţii, 4,7% HoReCa şi producţie, iar 3,9% agricultură.
La întrebarea „Care consideraţi că este principalul efect al politicilor publice asupra IMM-urilor?” antreprenorii au spus, în procent de 27,1%, că acestea cresc costurile de funcţionare pentru IMM-uri, 21,7% că nu sunt corelate cu nevoile IMM-urilor, 17,8% că îngreunează dezvoltarea şi activitatea, 12,4% că nu generează efecte semnificative, 8,5% că generează birocraţie şi povara administrativă, iar 6,2% că facilitează accesul IMM-urilor la finanţare şi programe de sprijin.
Întrebaţi cum percep sprijinul mediului politic pentru susţinerea antreprenoriatului, cei chestionaţi au răspuns astfel: 59,7% – nefavorabil, 27,1% – mai degrabă nefavorabil, 10,1% – neutru, 1,6% – nu pot aprecia, 0,8% – favorabil şi mai degrabă favorabil.
Citește și: PNRR, pe ultima sută de metri: toate statele UE au depus cererile finale de plată
La întrebarea „Care dintre următoarele domenii ale legislaţiei europene vă generează în prezent cele mai mari costuri de conformare şi raportare?”, răspunsuri multiple, antreprenorii au menţionat: 33,3% – legislaţia muncii (condiţiile de muncă – timpul de lucru, munca cu fracţiune de normă, contractele cu durată determinată, detaşarea lucrătorilor, informarea şi consultarea lucrătorilor cu privire la concedierile colective, la transferurile de întreprinderi); 27,1% – comerţ şi produse (comerţul la distanţă, cerinţe suplimentare de etichetare, conţinutul digital); 18,3% – GDPR, digitalizare şi inteligenţă artificială; 17,7% – mediu şi tranziţie verde (reducerea deşeurilor, reciclare şi gestionarea durabilă a resurselor); 12,1% – niciunul dintre cele enumerate; 8,5% – raportare ESG (criterii folosite pentru a evalua impactul non-financiar şi sustenabilitatea unei companii); 7% – protecţia consumatorilor.
Principalele probleme ale pieţei pe care activează sunt, pentru antreprenori, scăderea cererii (28,8%), creşterea costurilor cu forţa de muncă (28,5% ), creşterea preţului energiei electrice/combustibililor (20,8%), creşterea costurilor cu materiile prime/serviciile utilizate (11,9%) sau creşterea concurenţei neloiale (10%).
Cât priveşte impactul creşterii preţului la energia electrică/combustibili asupra activităţii firmei, cele mai importante răspunsuri au fost: 53,2% – creşterea semnificativă a costurilor operaţionale; 18,6% – societatea suportă creşterea costurilor pentru a menţine preţul produselor/serviciilor; 6% – am hotărât înlocuirea echipamentelor vechi cu unele eficiente energetic; 9,9% – am redus volumul producţiei; 3,1% – am decis instalarea de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie proprie. Pentru 3,9% din companii nu există impact în costurile finale.
La întrebarea „Cum a fost afectată activitatea economică de evoluţia consumului în ultimele 6 luni?” 55% dintre respondenţi au spus că au scăzut încasările, 11,6% că au înregistrat întârzieri mai mari de 60 de zile la plata datoriilor; 10,9% au redus produsele/serviciile oferite spre vânzare, 8,5% au redus personalul angajat, 6,2% au declarat că nu au fost afectaţi de scăderea consumului iar 3,1% că le-au crescut încasările.
Evoluţia activităţii economice a întreprinderii în următoarele şase luni este văzută diferit de către oamenii de afaceri. Astfel, 30,2% dintre aceştia au menţionat că activitatea va scădea moderat, 27,9% că va stagna, 23,3% că va scădea semnificativ, 9,30% că va creşte moderat şi 9,30% nu ştiu sau nu pot evalua. Niciun respondent nu a menţionat o creştere semnificativă a activităţii economice deşi opţiunea era disponibilă.
La întrebarea „Cum estimaţi evoluţia numărului de angajaţi în cadrul întreprinderii în următoarele şase luni?”, 55,8% dintre cei intervievaţi au arătat că vor păstra numărul actual de angajaţi, 15,5% au anunţat că vor disponibiliza un angajat, 14% vor disponibiliza între 2 şi 4 angajaţi, 3,9% vor disponibiliza între 5 şi 7 angajaţi iar 2,3% vor disponibiliza peste 10 angajaţi. Pe de altă parte, 6,2% dintre antreprenori intenţionează să angajeze un salariat iar 2,3% între 2 şi 4 salariaţi.
Citește și: Un site centralizează datele despre cele 1.904 companii de stat din România
În privinţa primelor două măsuri pentru creşterea ocupării forţei de muncă, 42,6% au identificat susţinerea formării profesionale continue, 25,6% – subvenţionarea Kurzarbeit pentru întreprinderi, astfel încât să se evite concedierile, 22,5% – subvenţionarea plăţii şomajului tehnic, 20,2% – susţinerea creşterii salariului pentru angajaţii încadraţi cu salariul minim şi calificaţi pe cheltuiala angajatorului, 17,8% – simplificarea procedurii de implementare a programelor de ucenicie iar 16,3% – reducerea birocraţiei în cazul angajării de personal non-UE.
Sondajul se referă şi la principalele trei măsuri pe care viitorul Guvern ar trebui să le ia pentru susţinerea IMM-urilor. Astfel, 68,20% dintre răspunsuri indică reducerea impozitării pe forţa de muncă, 56,60% – reducerea impozitului pe dividende la 5%; 43,40% – acordarea de granturi din fonduri europene pentru IMM-uri; 41,90% – reducerea preţului la energia electrică; 34,10% – compensarea creşterii preţului la combustibili; 26,40% – debirocratizarea şi simplificarea obligaţiilor de raportare şi conformare; 20,20% – facilitarea de garanţii, prin FNGCIMM, pentru accesarea creditelor bancare.
Analizând răspunsurile, IMM România consideră că există o percepţie masivă a întreprinzătorilor în legătură cu deteriorarea mediului de afaceri, că antreprenorii mici şi mijlocii nu simt niciun efect pozitiv al politicilor publice pentru mediul de afaceri şi că legislaţia europeană în domeniul muncii, comerţului şi protecţia datelor este generatoare de birocraţie şi costuri.
De asemenea, scăderea cererii şi creşterea costurilor cu forţa de muncă reprezintă principale probleme pentru antreprenori, iar creşterea semnificativă a costurilor operaţionale este principalul efect al măririi preţului energiei electrice şi a combustibililor.
În pus, antreprenorii rămân pesimişti în privinţa viitorului pe termen scurt şi întrevăd o stagnare pe piaţa forţei de muncă.
„Prin scăderea sarcinii fiscale se încurajează spiritul antreprenorial care în anul 2026 a înregistrat un regres pentru prima dată după criza din 2008-2009”, susţine IMM România.
(Sursa foto: Pexels.com)
