Avertismentul lui Volodimir Zelenski că „dorința lui Putin de a schimba frontierele Europei este o realitate” capătă o nouă miză în perspectiva întâlnirii dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Xi Jinping, programată la summitul APEC din China. În timp ce Kievul și capitalele europene nu vor participa la discuția celor trei mari puteri nucleare, Kremlinul anunță că Putin va aborda cu Trump și viitorul Ucrainei.
Chiar dacă Washingtonul susține că reuniunea trilaterală va fi consacrată controlului armamentului nuclear, posibilitatea unor înțelegeri separate între marile puteri alimentează temerile că securitatea continentului și chiar frontierele sale ar putea deveni obiectul negocierilor purtate peste capul Europei.
Ucraina vs SpaceX (Pentagon si Departamentul de stat)
Volodimir Zelenski a acuzat compania SpaceX că nu spune adevărul în legătură cu restricțiile impuse sistemului de comunicații prin satelit Starshield al Ucrainei. Președintele ucrainean consideră că decizia de a limita viteza dronelor pare să fie una „politică”, nu „tehnică”.
Vorbind vineri, Zelenski a declarat că restricțiile care afectează dronele ucrainene sunt în vigoare de cinci zile. Acestea nu mai pot zbura cu viteze de peste 161 km/h, iar conexiunea se pierde atunci când depășesc această limită.
În consecință, dronele rusești Shahed cu motor cu reacție, care se îndreaptă spre ținte ucrainene, nu mai pot fi interceptate. Președintele a spus că au fost grav afectate și atacurile ucrainene cu drone de rază medie împotriva unor obiective militare din teritoriile ocupate de Rusia.
Într-o întânire cu jurnaliști internatioanli, la Palatul Prezidențial din Kiev, Zelenski a spus că le-a cerut conducerii militare și Ministerului Apărării să discute această problemă cu compania SpaceX a lui Elon Musk, dar și cu Pentagonul și Departamentul de Stat ameriacan.
NATO vs teritorii?
Ucraina suspectează că încetinirea serviciului este o tactică deliberată a Statelor Unite, menită să-l determine pe Zelenski să facă concesii președintelui rus Vladimir Putin, relatează The Guardian. Probleme similare au apărut și luna trecută. Noile restricții au coincis cu negocierile mediate de SUA săptămâna trecută, la Abu Dhabi, la care au participat reprezentanți ai Ucrainei și Rusiei.
Kremlinul insistă ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donbas, din estul țării. Zelenski a exclus categoric cedarea altor teritorii către „teroriștii” ruși.
El a dezvăluit și că negociatorii americani, Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump, și dezvoltatorul imobiliar Steve Witkoff, au întrebat dacă Ucraina ar fi dispusă să renunțe la Donbas în schimbul aderării la NATO sau al unor garanții de securitate similare celor oferite de Alianță.
Zelenski a spus că detaliile propunerii nu erau clare.
Aceasta nu părea să includă trimiterea unor trupe americane de menținere a păcii în Ucraina, a adăugat el. Președintele ucrainean a afirmat că războiul poate fi încheiat doar printr-un acord de încetare a focului, însoțit de garanții de securitate concrete, susținute de partenerii occidentali.
Zelenski a respins și oferta lui Putin privind o „misiune umanitară” în orașul Kostiantînivka, din estul Ucrainei, considerând-o o manevră. Rusia a propus un armistițiu de cinci zile, după modelul celui convenit luna trecută în localitatea Oleșkîi, ocupată de Rusia, de unde au fost evacuați civilii.
„Este o manevră absolut primitivă. Putin vrea pur și simplu să părăsim Kostiantînivka, pentru ca trupele ruse să poată intra și ocupa astfel întregul oraș”, a declarat Zelenski.
Zelenski a afirmat că propusese repetarea armistițiului din Oleshky în satele și orașele din apropiere, aflate sub ocupație rusă, în sudul Ucrainei, de-a lungul fluviului Nipru. Putin a respins propunerea.
Potrivit președintelui ucrainean, adevăratul obiectiv al liderului rus este să ocupe Kostiantînivka, precum și orașele în care sunt concentrate garnizoane ucrainene, Sloviansk și Kramatorsk.
O nouă arhitectură de securiate în Europa – văzută de la Kiev
El a calificat drept „îngrijorătoare” și încercările Rusiei de a deschide discuții despre arhitectura de securitate a Europei, un subiect readus în discuție săptămâna trecută de administrația Trump. Kremlinul cere revenirea NATO la configurația de dinainte de 1997, înainte ca statele din Europa de Est, inclusiv țările baltice, să adere la Alianță.
Putin a formulat această cerere pentru prima dată în 2021, înainte de a lansa invazia la scară largă în Ucraina. Reluarea ei după aproape cinci ani de război la scară largă este un semnal alarmant și reflectă o gândire imperialistă, a spus Zelenski.
„Dorința lui Putin de a schimba frontierele Europei este o realitate”, a declarat președintele ucrainean, subliniind: „Nu putem răsturna totul cu susul în jos”.
Zelenski a spus că discuțiile recente cu liderii europeni reuniți la Dublin au produs rezultate concrete.
Printre acestea se numără angajamentele Danemarcei de a furniza muniție pentru avioanele F-16, folosite la doborârea dronelor rusești, precum și pachete de sprijin energetic pentru Kiev și alte orașe ucrainene.
Rusia „mizează totul” pe campania sa militară din această iarnă, a adăugat Zelenski. În ultimele luni, Moscova și-a intensificat atacurile asupra orașelor ucrainene, încercând să determine populația civilă să cedeze.
Potrivit președintelui ucrainean, Congresul SUA l-ar putea determina pe Putin să reducă intensitatea atacurilor, dacă ar active sancțiunile votate de legislative dar suspendate de președintele american și dacă ar decide reluarea furnizării de arme Ucrainei.
Si ce se va întâmpla în China?
Versiunea Kremlinului:
Președintele rus Vladimir Putin va discuta cu omologul său american, Donald Trump, despre „întregul spectru de probleme” legate de încheierea războiului din Ucraina, în cadrul întâlnirii programate la summitul APEC din China, săptămâna viitoare. Declarația a fost făcută pe 12 noiembrie de consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov.
Trump și Putin urmează să participe la summitul Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), programat în perioada 18–19 noiembrie, la Shenzhen, în China. Anterior, Ușakov a spus că liderii ar putea avea și discuții trilaterale alături de președintele chinez Xi Jinping, în marja reuniunii.
„Firește, în cadrul întâlnirii planificate cu (Trump) la summitul APEC de la Shenzhen, vom continua să discutăm întregul spectru de chestiuni legate de soluționarea conflictului (din Ucraina)”, le-a declarat Ușakov jurnaliștilor, potrivit agenției ruse de stat RIA Novosti.
Versiunea Washingtonului
O zi după declarația de la Moscova, Casa Albă a confirmat pe 13 noiembrie, că președintele american Donald Trump, președintele rus Vladimir Putin și liderul chinez Xi Jinping vor participa la prima lor întâlnire trilaterală, în marja viitorului summit al Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC).
Va fi prima dată când cei trei lideri se vor întâlni față în față pentru discuții comune.
Principalul subiect al reuniunii va fi neproliferarea armelor nucleare, a declarat un oficial american de rang înalt pentru Associated Press (AP) și alte instituții de presă, pe 13 noiembrie.
Trump intenționează să discute și despre războiul din Iran, dar nu și despre războiul din Ucraina, a precizat oficialul.
Potrivit președintelui german Frank-Walter Steinmeier, Xi nu este interesat să discute despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei la summit. Liderul chinez consideră că acest rol ar trebui să revină Europei, nu Chinei.
Cu toate acestea, Kremlinul continuă să susțină că negocierile privind Ucraina vor continua la summitul APEC, fără participarea reprezentanților Kievului sau ai europenilor.
Analogii periculoase
Se speculează mult pe idea că Shenzhen ar pute fi Ialta 2.0 . Indiferent dacă analiștii au sau nu dreptate, liderii celor trei cele mai mari puteri nucleare din lume într-o poză „de protocol” este prea apropiată de renumita poză cu Winston Churchill, președintele american Franklin D. Roosevelt și dictatorul sovietic Iosif Stalin, umăr la umăr, privind spre aparatul de fotografiat (4-11 februarie 1945).
Chiar dacă contextual este diferit, temerile există și sunt de înțeles, mai ales în țările central si est-europene, care au suferit o jumatate de secol după aceea.
Statele Unite, Rusia și China dețin cele mai mari arsenale nucleare din lume, însă stocurile Washingtonului și Moscovei sunt cu mult mai mari decât cele ale Beijingului.
Tratatul New START privind controlul armamentului nuclear, încheiat inițial între Statele Unite și Rusia în 2010, a expirat în februarie 2026, deși Moscova afirmase că propusese prelungirea acordului cu încă un an.
Administrația Trump a permis expirarea tratatului. La acel moment, un oficial american a declarat că Trump „dorește menținerea unor limite privind armele nucleare și implicarea Chinei în negocierile pentru controlul armamentului”.
„Este evident că președintele a spus în repetate rânduri că, pentru a exista un control real al armamentului în secolul XXI, este imposibil să se încheie un acord care să nu includă China, având în vedere arsenalul său nuclear enorm și în creștere rapidă”, a declarat secretarul de stat american Marco Rubio.
Rubio a mai spus că Trump dorește încheierea unui nou acord care să includă și China.
