Bucureștiul se află în partea inferioară a unui clasament realizat pentru Greenpeace Europa Centrală și de Est, care evaluează tranziția sistemelor de încălzire din 15 mari orașe europene. Dependența ridicată de gaze, lipsa unei strategii integrate și ritmul lent al reabilitării termice sunt principalele probleme identificate pentru Capitală. Stockholm, Paris și Viena conduc clasamentul, datorită planificării pe termen lung, investițiilor în infrastructură și măsurilor de protecție socială.
Raportul, publicat pe 6 octombrie 2026, analizează progresele orașelor în renunțarea la încălzirea bazată pe combustibili fosili, luând în considerare infrastructura, realizarea proiectelor și echitatea socială. Studiul este semnat de dr. Mehmet Börühan Bulut și a fost realizat la comanda Greenpeace Europa Centrală și de Est.
Potrivit organizației, Bucureștiul se regăsește, alături de Atena și Roma, în grupul orașelor cu cele mai mari întârzieri. Evaluarea privește cele 15 orașe incluse în studiu și urmărește atât situația actuală a încălzirii, cât și capacitatea administrațiilor de a pune în practică tranziția energetică.
Capitala dispune de o rețea extinsă de termoficare și de programe de sprijin pentru gospodăriile vulnerabile. De asemenea, sunt planificate investiții importante în reabilitarea și modernizarea rețelei, pentru care există finanțări asigurate. Cu toate acestea, Greenpeace atrage atenția că pierderile mari de căldură, problemele de eficiență și dependența de combustibili fosili continuă să afecteze performanța sistemului.
Un punct critic îl reprezintă direcția investițiilor în producerea energiei termice. Organizația avertizează că noile capacități pe gaze pot menține această dependență pentru o perioadă îndelungată, în absența unui calendar clar pentru înlocuirea combustibililor fosili.
„Bucureștiul nu are încă un termen clar pentru eliminarea treptată a încălzirii pe combustibili fosili, iar cele trei proiecte noi de centrale de cogenerare pe gaze fosile cresc riscul unei dependențe pe termen lung de gaz. În același timp, soluții precum energia geotermală, pompele de căldură de mare capacitate și recuperarea căldurii reziduale au o utilizare limitată”, a declarat Alin Tănase, coordonator campanii la Greenpeace România.
Constatările organizației indică două direcții care trebuie abordate împreună: reducerea pierderilor din rețeaua de distribuție și schimbarea surselor din care este produsă căldura. Modernizarea conductelor poate îmbunătăți funcționarea termoficării, însă tranziția evaluată de raport presupune și diminuarea dependenței de gaze.
La nivel european, Stockholm, Paris și Viena se remarcă prin continuitatea politicilor publice și investițiile în rețelele de încălzire, însoțite de protecție pentru consumatori. Copenhaga și Amsterdam înregistrează progrese, dar păstrează încă o dependență importantă de infrastructura bazată pe gaze. Budapesta, Praga, Berlin, Varșovia și Bruxelles se află în zona de mijloc, cu rezultate diferite și cu etape importante încă nefinalizate.
Studiul prezintă și exemple de beneficii pentru locuitori. Proiectele de pompe de căldură, izolație și energie solară din Paris, Viena și Madrid au contribuit la reducerea facturilor. În Berlin și Amsterdam, instalațiile care transformă energia electrică în căldură, asociate cu sisteme de stocare, au oferit protecție în fața variațiilor prețurilor și a problemelor de aprovizionare.
În cazul Varșoviei, comunicatul european menționează reducerea poluării în urma închiderii unor instalații locale de încălzire pe gaz. Exemplul se referă la intervenții punctuale, fără a indica eliminarea gazelor din întregul sistem de încălzire al orașului.
Greenpeace consideră că principala dificultate este transformarea obiectivelor în proiecte cu bugete, responsabilități și termene de realizare. Organizația cere stabilirea unor calendare pentru renunțarea la încălzirea pe combustibili fosili, limitarea noilor investiții în gaze și prioritizarea locuințelor ineficiente energetic și a gospodăriilor vulnerabile.
Pentru București, recomandările vizează conectarea modernizării termoficării cu renovarea clădirilor și dezvoltarea unor surse alternative de căldură. Greenpeace indică Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă drept instrumente care pot susține investițiile și protecția consumatorilor, astfel încât costurile tranziției să nu fie transferate asupra celor care întâmpină deja dificultăți în plata facturilor.
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
