Comisia Europeană apreciază că România a făcut progrese punctuale în domeniul statului de drept, însă constată că numeroase probleme rămân nerezolvate, în special în ceea ce privește independența procurorilor, combaterea corupției din sistemul judiciar și utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență. În Raportul anual privind statul de drept (Rule of Law), Executivul european formulează șase recomandări adresate autorităților române. În plus, Comisia Europeană cere evaluarea reformei Justiției și reluarea modificărilor legislative.
Executivul european arată că legile justiției aunt aplicate și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, dar evaluarea unor aspecte esențiale ale reformei a fost suspendată în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Din acest motiv, Comisia recomandă României să continue evaluarea modului în care sunt implementate Legile Justiției, în consultare cu toți actorii relevanți din sistem, și să analizeze măsuri suplimentare pentru creșterea eficienței și îmbunătățirea guvernanței sistemului judiciar.„În urma dezbaterilor publice generate de preocupările exprimate în interiorul sistemului judiciar în decembrie 2025, președintele României i-a invitat pe magistrați să își prezinte opiniile privind funcționarea Justiției, independența magistraților și mecanismele care le reglementează cariera. În paralel, prim-ministrul a constituit un Comitet însărcinat cu identificarea unor soluții pentru creșterea eficienței sistemului judiciar, în special prin analizarea și eventuala modificare a Legilor Justiției. Comitetul a analizat preocupările exprimate de magistrați, în special în ceea ce privește numărul ridicat al delegărilor de judecători, inclusiv în funcții de conducere din instanțe”, se arată în raport.
Printre problemele analizate s-au numărat:
- retragerea unor dosare de la judecători, uneori fără acordul acestora;
- numărul ridicat al detașărilor și delegărilor judecătorilor la alte instanțe sau complete de judecată, uneori fără consimțământul lor;
- procedurile de numire și promovare în funcțiile de conducere ale judecătorilor și procurorilor;
- componența colegiilor de conducere ale instanțelor;
- precum și componența și reprezentativitatea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Asociațiile profesionale ale magistraților și organizațiile societății civile au subliniat că înființarea Comitetului reprezenta o oportunitate pentru evaluarea modului în care sunt implementate Legile Justiției, în raport cu standardele europene, prin consultarea strânsă a tuturor actorilor relevanți și în colaborare cu Comisia de la Veneția.
„Totuși, printr-o decizie pronunțată la 25 martie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a suspendat hotărârea prin care fusese constituit Comitetul. Ca urmare, activitatea acestuia a fost suspendată”, se mai arată în document.
Raportul constată, de asemenea, că nu s-au înregistrat progrese în consolidarea garanțiilor privind independența procurorilor de rang înalt și în reglementarea organizării și funcționării poliției judiciare, deoarece dezbaterile privind aceste aspecte au fost suspendate.
Fără progrese în combaterea corupției din Justiție
Bruxelles-ul apreciază că România nu a făcut niciun progres suplimentar în asigurarea investigării și urmăririi penale eficiente a infracțiunilor comise în sistemul judiciar, inclusiv a faptelor de corupție, întrucât nu au fost adoptate măsuri pentru remedierea deficiențelor identificate anterior.
În paralel, unii magistrați continuă să resimtă presiuni din interiorul sistemului judiciar, iar unii judecători au fost recuzati pentru că intenționau să adreseze întrebări preliminare instanțelor europene.
Mai mult, raportul menționează că hotărârile secțiilor disciplinare ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) nu sunt publicate, iar motivările acestora sunt comunicate adesea cu întârziere magistratului vizat, ceea ce îngreunează exercitarea dreptului acestuia de a formula cale de atac.
Documentul mai menționează că, în decembrie 2025, Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a reafirmat că magistraților trebuie să li se permită să se exprime public în apărarea independenței Justiției. „Cu toate acestea, magistrați individuali au continuat să fie supuși unor presiuni, iar asociațiile profesionale ale magistraților au emis comunicate publice prin care au cerut încetarea presiunilor disciplinare exercitate asupra magistraților care își exercită dreptul la liberă exprimare”.
Inspecția Judiciară a concluzionat că afirmațiile magistraților privind existența unor presiuni disciplinare sau administrative nu sunt susținute de dovezi. Numeroși magistrați și organizații ale societății civile au contestat însă această concluzie, ridicând semne de întrebare cu privire la independența Inspecției Judiciare și la obiectivitatea raportului întocmit de aceasta.
La 1 aprilie, Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituționale dispozițiile din Legea nr. 317/2004 privind CSM referitoare la numirea inspectorilor din cadrul Inspecției Judiciare, apreciind că acestea trebuiau reglementate prin lege organică.
În paralel, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis că magistrații care semnalează nereguli în sistem nu pot fi considerați avertizori de integritate (whistleblowers).
Citește și: Lin II: CJUE demontează argumentele și spulberă rezistența instanței supreme
Cum a dispărut corupția din sistem
Executivul european recomandă adoptarea unor măsuri care să permită investigarea și trimiterea în judecată în mod eficient a infracțiunilor săvârșite în Justiție. „În anul 2025, procurorii delegați din cadrul PÎCCJ au întocmit două rechizitorii, în timp ce procurorii delegați de la parchetele curților de apel nu au întocmit niciun rechizitoriu. În paralel, au continuat demersurile pentru soluționarea dosarelor preluate de la fosta Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ)”, se mai arată în Raport.
Procurorul General a semnalat mai multe probleme care afectează eficiența anchetelor, printre care numărul insuficient al polițiștilor detașați la Parchetul General și lipsa experienței acestora în investigarea faptelor de corupție.
În plus, a fost remarcată dificultatea ocupării posturilor vacante, din cauza procedurii de numire, în special a obligației ca desemnarea procurorilor delegați să fie aprobată atât de Secția pentru judecători, cât și de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
Aceste probleme au fost analizate și în cadrul Comitetului pentru evaluarea și revizuirea Legilor Justiției. În raportul său, Comitetul recomandă creșterea eficienței investigării și urmăririi penale a infracțiunilor de corupție săvârșite de magistrați, inclusiv prin retransferarea acestei competențe către Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Comisia Europeană concluzionează însă că, în lipsa adoptării unor măsuri pentru remedierea deficiențelor existente, nu s-au înregistrat progrese suplimentare în asigurarea investigării și urmăririi penale eficiente a faptelor de corupție din sistemul judiciar.
Transparență zero
Raportul notează că recomandarea privind introducerea unor reguli de lobby pentru parlamentari a fost implementată integral, după adoptarea, în noiembrie 2025, a unei legi care obligă deputații și senatorii să înregistreze întâlnirile cu terți pe tema inițiativelor legislative.
În schimb, în ceea ce privește declarațiile de avere, Comisia apreciază că au existat doar progrese parțiale, prin elaborarea unui proiect de lege destinat actualizării cadrului legislativ privind integritatea.
Recomandarea adresată României este finalizarea procesului legislativ astfel încât sistemul declarațiilor de avere să devină pe deplin eficient.
Nu au existat evoluții suplimentare în ceea ce privește îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice, întrucât proiectul de lege care vizează acest domeniu este în continuare blocat în Parlament.
Finanțarea partidelor, în aer
Raportul mai arată că proiectul legislativ elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pentru creșterea transparenței finanțării partidelor politice și consolidarea aplicării regulilor în acest domeniu se află în procedură parlamentară la Camera Deputaților încă din octombrie 2023, fără să existe un termen stabilit pentru adoptarea sa.
Curtea de Conturi a confirmat necesitatea unei reglementări mai clare a finanțării partidelor politice din România și a recomandat AEP să inițieze modificările legislative necesare.
Totodată, AEP nu a efectuat auditul anual al partidelor politice, verificare care fusese deja amânată în 2024.
Comisia Europeană arată că rămân valabile preocupările semnalate și în rapoartele anterioare privind statul de drept, în special:
- lipsa unor controale (audituri) aprofundate;
- deficiențele în investigarea încălcărilor legislației;
- aplicarea insuficientă a sancțiunilor;
- nivelul redus al amenzilor pentru nerespectarea regulilor privind finanțarea partidelor.
Critici privind ordonanțele de urgență
Comisia Europeană constată unele progrese în reducerea utilizării ordonanțelor de urgență și în îmbunătățirea consultărilor publice înainte de adoptarea actelor normative. Cu toate acestea, raportul subliniază că în practică persistă numeroase deficiențe.
Executivul european solicită autorităților române să intensifice eforturile pentru limitarea recurgerii la ordonanțe de urgență și pentru organizarea unor consultări publice reale și eficiente înainte de adoptarea legislației.
România, restantă și la instituțiile naționale pentru drepturile omului
Un alt domeniu în care raportul nu identifică niciun progres este acreditarea Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului.
Potrivit Comisiei, procesul este blocat deoarece autoritățile nu au remediat problemele de conformitate cu Principiile de la Paris ale ONU în cazul celor două organizații propuse pentru acest statut.
În consecință, Executivul european recomandă României să finalizeze procedura de acreditare.
Raportul anual privind statul de drept (Rule of Law)
(Sursa foto: EC – Audiovisual Service)
