Fosta judecătoare Camelia Bogdan a cerut recuzarea unui membru al completului de la Curtea de Apel București care judecă, în apel, cererea de revizuire a sentinței pronunțate în dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat. În timp ce cererea a fost respinsă, reprezentantul DNA și avocatul lui Voiculescu au solicitat, la unison, respingerea tuturor excepțiilor invocate de Bogdan.
Astfel, Camelia Bogdan a cerut constatarea nelegalei compuneri a completului învestit cu soluționarea apelului și a recursului formulat în dosarul nr. 446/3/2026/a1, precum și constatarea lipsei de imparțialitate obiectivă a președintelui completului.
Ea a precizat că recursul este formulat exclusiv împotriva respingerii sesizării Curții Constituționale a României (CCR), iar această cale de atac trebuie judecată în mod obligatoriu de un complet format din trei judecători.
Totodată, ea a cerut constatarea lipsei de imparțialitate obiectivă a președintei completului de doi judecători, Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry.
Bogdan susține că Georgescu-Ashemimry, în calitate de judecător la Curtea de Apel București, a participat la pronunțarea unor soluții prin care au fost desființate ordine definitive de confiscare dispuse în cauze de spălare de bani, pe calea contestației la executare. Este vorba despre decizia din cazul Ovidiu Tender, prin care Georgescu-Ashemimry a dispus încetarea confiscării speciale a sumei de 163 de milioane de lei, deși confiscarea fusese dispusă pentru infracțiunea de spălare de bani, neafectată de dezincriminarea abuzului în serviciu.
Camelia Bogdan arată că a criticat frecvent în presă aceste decizii, deoarece, în opinia sa, Georgescu-Ashemimry „a adoptat o jurisprudență favorabilă persoanelor condamnate pentru infracțiuni economico-financiare, prin anularea unor confiscări speciale validate anterior de instanțe superioare, ceea ce creează o aparență obiectivă de lipsă de imparțialitate în prezenta cauză, unde miza este identică: anularea unei confiscări definitive dispuse în dosarul ICA”, se arată într-un memoriu transmis de Bogdan instanței.
În concluzie, Bogdan a cerut suspendarea judecății până la remedierea compunerii completului și înlocuirea judecătorului pe care îl consideră incompatibil.
Cerere de recuzare, respinsă
La Curtea de Apel București, după o scurtă suspendare a ședinței, cererea de recuzare a judecătoarei Georgescu-Ashemimry a fost respinsă ca neîntemeiată.
La reluarea procesului, cu referire la excepția de neconstituționalitate ridicată de Bogdan, avocatul lui Dan Voiculescu a susținut că nu se impune sesizarea Curții Constituționale, deoarece fosta judecătoare nu are interes în cauză. Aceeași poziție a fost exprimată și de procurorul DNA, care a arătat că, la 19 februarie, la Tribunalul București, a fost invocată o excepție de neconstituționalitate care nu a fost soluționată de judecătoarea Ana Maria Sprîncu, cea care analizează cererea de revizuire formulată de Dan Voiculescu.
Reprezentantul DNA a susținut că această speță ar trebui disjunsă și trimisă spre soluționare unui complet de trei judecători, apreciind că este vorba despre o situație atipică. În final, procurorul de ședință a concluzionat că cererea de sesizare a CCR depusă de Bogdan nu îndeplinește condițiile de formă și că această cale de atac este promovată de o persoană fără calitate procesuală. În consecință, a solicitat completului format din judecătoarele Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Cristina Grecu să respingă cererea ca inadmisibilă.
La rândul său, avocatul lui Voiculescu a cerut respingerea solicitării de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), invocând același argument, și anume că aceasta ar fi fost formulată de o persoană străină de cauză.
Pronunțare peste 14 zile
Curtea de Apel București a rămas în pronunțare pentru data de 16 iunie, nu înainte ca avocatul lui Voiculescu să solicite obligarea fostei judecătoare la plata cheltuielilor de judecată, invocând numeroasele probleme de drept ridicate de aceasta în proces.
Camelia Bogdan a formulat o cerere de intervenție în dosarul privind revizuirea cauzei lui Dan Voiculescu, aflat pe rolul Tribunalului București.
Ea susține că cererea de revizuire depusă de Dan Voiculescu se bazează pe o presupusă „constatare a vinovăției” sale, consemnată într-o decizie pronunțată la 11 septembrie 2025 de Lia Savonea, judecător de cameră preliminară la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în prezent președinte al instanței supreme.
Bogdan afirmă că această constatare nu reprezintă o hotărâre penală definitivă, nu a fost pronunțată în urma unui proces penal complet și ignoră soluțiile definitive ale Ministerului Public, care au stabilit că nu se face vinovată de nicio faptă penală.
Ea mai arată că nu a avut nici calitatea de suspect și nici posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare, susținând că Lia Savonea s-ar fi substituit instanțelor de fond și de apel.
Condamnarea
În 2014, Camelia Bogdan, împreună cu Mihai Alexandru Mihalcea, a pronunțat Decizia nr. 888 din 8 august 2014 a Secției a II-a Penale a Curții de Apel București, privind confiscarea produsului infracțiunii de spălare de bani în favoarea statului, în dosarul ICA.
Atunci, Dan Voiculescu a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru fapte de corupție legate de privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare.
PressHub a relatat că acesta solicită și rejudecarea obligației de a achita statului român, în solidar, suma de 60 de milioane de euro, obligație stabilită prin aceeași sentință.
Pentru a-și susține solicitările, Voiculescu invocă o hotărâre pronunțată anul trecut de Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care un complet condus de judecătoarea Lia Savonea a reținut că judecătoarea Camelia Bogdan, unul dintre cei doi magistrați din completul care l-a condamnat, ar fi săvârșit în timpul judecății infracțiunea de abuz în serviciu, faptă pentru care, între timp, răspunderea penală s-a prescris.
