PressHub: Orașul Uitat

Decizie controversată la Focșani: Palatul de Justiție devine Muzeul Vinului

Una dintre clădirile emblematice ale Focșanilor rămâne Palatul de Justiție, construcție impozantă pe strada Cuza Vodă nr. 8. După anii 2000, activitatea Tribunalului a fost mutată într-o clădire reabilitată, în care înainte de 1989 a funcționat Magazinul Putna și, după Revoluție, până la faliment, Bancorexul. Palatul de Justiție a intrat în conservare. Imobilul este monument istoric și este încadrat în clasa I de risc seismic, iar acum urmează să fie reabilitat pe bani europeni, un proiect de circa 16 milioane lei fără TVA. După finalizarea lucrărilor, clădirea ar urma să  adăpostească Muzeul Vinului și un Centru UNESCO, potrivit unei hotărâri adoptate în 2013 de Consiliul Județean.

Un monument de arhitectură din patrimoniul naţional moare sub privirile autorităţilor

Decebal Făgădău, primarul municipiului Constanţa, a anunţat, recent, că până la finalul lunii martie va fi cunoscut calendarul de restaurare a Cazinoului. Asta după ce constănţenii, dar nu numai îşi vor fi exprimat părerea, prin intermediul unui sondaj de opinie, cu privire la destinaţia pe care ar urma să o aibă clădirea-simbol a Constanţei la finalul restaurării. În vara anului 2017 s-au împlinit zece ani de când Cazinoul, monument de arhitectură, parte a patrimoniului naţional, inclus pe Lista Monumentelor Istorice, a fost lăsat în paragină. Un deceniu de când autorităţile locale şi centrale din mai multe guvernări şi legislaturi încearcă sau doar mimează salvarea uneia dintre puţinele clădiri istorice în stil Art Nouveau din România. Am vorbit cu primarul Constanţei despre soarta încă incertă a unei dintre cele mai frumoase clădiri din ţară.

FOTOGALERIE Trafic vs Patrimoniu – proiectul de lărgire a Căii Călărași

Primăria Capitalei a alocat în bugetul pe 2018 circa 175.000 lei pentru un studiu de fezabilitate pentru lărgirea Căii Călărași, o zonă protejată, cu zeci de clădiri monument istoric. Deși nu s-a spus cu subiect și predicat, în mod logic, lărgirea presupune demolarea clădirilor de pe o parte a străzii. În plus, în luna februarie, Consiliul General al Municipiului București a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea străzii, circa 88 milioane lei, fără însă să se specifice ce lucrări se vor face. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că proiectul nu este bătut în cuie, studiul de fezabilitate urmând să stabilească dacă se va lărgi strada, ce se va demola/translata, sau dacă se vor face doar lucrări de reabilitare a carosabilului și a liniei de tramvai.

Edmond Niculușcă: Branșamentele de gaze, PVC-ul, polistirenizarea desfigurează fațadele clădirilor istorice

Cladirile noi din centrul Bucurestiului nu au o arhitectura de calitate si nu respecta regulamentul zonelor protejate, sunt doar o forma de mutilare a tesutului istoric, a declarat Edmond Niculusca, fondatorul asociatiei ARCEN, intr-un interviu acordat Catiusei Ivanov (HotNews.ro).

Vaslui: Biserica de lemn de la Cetățuia, ctitorită în timpul lui Ștefan cel Mare, riscă să fie înghițită de o râpă

Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Cetățuia, județul Vaslui, o bijuterie de importanță națională a artei populare moldovenești, se află la doar câțiva metri de o ravenă activă. De-a lungul anilor, surparea terenului a provocat înclinarea lăcașului de cult spre sud, fiindu-i afectată structura de rezistență. În prezent, tălpile din stejar ale fundațiilor sunt putrezite, pereții au bârnele dislocate, iar învelitoarea de șindrilă este degradată. În timp ce preoții spun că nu au bani pentru cofinanțarea unui proiect de restaurare, autoritățile locale caută fonduri pentru salvarea lăcașului de cult, de care se leagă pagini importante din istoriei medievală a Moldovei.

Ultima oră

spot_img