Trecuse mai bine de o săptămână de la descinderea DIICOT în centrele de adăpost de la Dumbrava, intervenție finalizată cu transferul a 409 persoane care necesitau îngrijiri, în alte centre publice prin toată țara.
Interesul public a explodat pe măsură ce, zi după zi, apăreau noi vești, zvonuri, fragmente de adevăr și doar rareori informații oficiale. Au crescut și furia și indignarea publicului. Tot mai mulți români acuză statul că, ani la rând, a ignorat protecția vârstnicilor, că nu a găsit soluții pentru aducerea în legalitate a centrelor din Dumbrava și că relocarea, făcută brutal și cu o demonstrație de forță de neînțeles, a fost un act profund inuman.
Citește și: Dumbrava nu e un accident. E un sistem care funcționează exact așa cum a fost lăsat să funcționeze
Transparență zero
Am încercat să aflu mai multe despre persoanele transferate, despre condițiile în care sunt cazate, cum arată căminele publice autorizate în care sunt adăpostiți acum, dar și cum s-au adaptat ei la noua situație.
Astfel am ajuns în curtea Centrului pentru Persoanele Adulte cu Dizabilități din Jucu, județul Cluj, dar mai departe de aici nu am putut pătrunde. Directorul Andra Bradea a ieșit în curte, de unde ne-a cerut să plecăm imediat, motivând că accesul presei nu este permis: „Dacă doriți informații, întrebați conducerea DGASPC de la Cluj, noi nu suntem abilitați să dăm informații și nici să permitem accesul în centru”.
În zilele următoare am cerut informații de la DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului) Cluj.
Directorul instituției, Florin Mornăilă, a confirmat preluarea unei părți dintre persoanele relocate din centrele Dumbrava (Bihor) și a justificat refuzul accesului presei la beneficiari invocând protecția vieții private și faptul că ancheta autorităților este încă în desfășurare. „În vederea protecției persoanelor vulnerabile, pentru respectarea vieții lor private și pentru a nu se periclita elemente din ancheta organelor abilitate care este în desfășurare, nu vă putem facilita accesul la acești beneficiari”, explică în răspunsul scris, directorul Florin Mornăilă.
Instituția arată că, după intervenția autorităților, au fost preluați inițial 59 de beneficiari din județul Bihor, dintre care 23 au fost trimiși ulterior în alte județe. În prezent, în centrele DGASPC Cluj sunt îngrijite 36 de persoane provenite de la Dumbrava, repartizate în trei centre: 9 la Centrul „Sf. Elena” din Luna de Jos (Dăbâca), 18 la Centrul „Sf. Maria” din Cluj-Napoca și 9 la Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități din Jucu de Sus.
De asemenea, DGASPC explică faptul că admiterea s-a făcut în regim de urgență, în baza Hotărârii nr. 12/30 iunie 2026 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență și prin dispoziția directorului general al instituției.
Reprezentanții direcției susțin că găzduirea imediată a persoanelor vulnerabile a fost obligatorie, indiferent de tipul serviciului social, de capacitatea centrelor sau de gradul de ocupare, scopul fiind protejarea vieții beneficiarilor.
„Ținând cont că a fost o situație de urgență, găzduirea acestor persoane vulnerabile a fost obligatorie și imediată, indiferent de tipul serviciului social, de capacitate, de gradul de ocupare, scopul fiind acela de protejare imediată a vieții beneficiarilor”, precizează răspunsul lor.
Cât costă relocarea
DGASPC Cluj susține că nu deține informații privind costurile operațiunii de relocare și sursa finanțării, însă precizează că, ulterior preluării beneficiarilor, instituția a primit o suplimentare de 2.591.000 de lei de la bugetul de stat pentru o perioadă de șase luni: „Nu deținem informații legate de costul operațiunii de relocare și sursa finanțării. Ulterior preluării beneficiarilor pe raza județului nostru, DGASPC Cluj a primit o suplimentare a sumelor alocate inițial de la bugetul de stat cu 2.591.000,00 lei pentru o perioadă de 6 luni.”
De asemenea, la Centrul de Reabilitare din Jucu a avut loc o vizită a inspectorilor sociali ai AJPIS Cluj, cu rol de consiliere și îndrumare, nu de control.
Nu mai sunt locuri
Un element important din răspuns este și explicația privind lipsa locurilor disponibile în sistemul public: DGASPC Cluj afirmă că centrele rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități și căminele pentru vârstnici funcționează fără locuri libere, iar, în contextul procesului de dezinstituționalizare prevăzut de legislația în vigoare (Legea 7 din 2023), în centrele publice aflate în restructurare nu se mai fac admiteri obișnuite.
Excepția a fost reprezentată de această situație de urgență.
„În prezent centrele rezidențiale pentru persoane adulte cu dizabilități, respectiv căminele pentru vârstnici din sistemul public nu au locuri libere”, se arată în răspunsul DGASPC Cluj la solicitarea PRESShub.
Cazul Dumbrava, o operațiune nemaivăzută în România
Cazul Dumbrava a izbucnit public la sfârșitul lunii iunie 2026, după ce procurorii DIICOT și Poliția Română au desfășurat o amplă operațiune în județul Bihor, vizând activitatea Asociației „Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă”, coordonată de Viorel Pașca.
Ancheta vizează suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane, autoritățile susținând că sute de persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate ar fi fost exploatate sub aparența oferirii unor servicii sociale și medicale.
Potrivit anchetatorilor, începând din 2020, persoane cu dizabilități psihice și alte persoane vulnerabile ar fi fost aduse din spitale și din sistemul public de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile din județul Bihor, fără ca structurile respective să dețină toate autorizațiile și capacitatea legală necesare pentru furnizarea unor astfel de servicii. DIICOT susține că gruparea ar fi obținut venituri importante din donații, sponsorizări, pensii, indemnizații de handicap și alte prestații sociale cuvenite beneficiarilor.
Intervenția autorităților a declanșat una dintre cele mai ample operațiuni de relocare a beneficiarilor din ultimii ani. Peste 400 de persoane au fost evaluate medical la fața locului, aproximativ 50 fiind transportate la spitale pentru investigații și eventuală internare, iar celelalte au fost redistribuite în centre licențiate din mai multe județe ale țării, sub coordonarea Ministerului Muncii și cu sprijinul Departamentului pentru Situații de Urgență.
Dosarul a generat o dezbatere publică care depășește ancheta penală. Pe de o parte, procurorii susțin că persoanele vulnerabile au fost exploatate într-un sistem care funcționa în afara cadrului legal.
Pe de altă parte, Viorel Pașca afirmă că a încercat ani la rând să obțină o soluție de autorizare și susține că statul nu oferă suficiente alternative pentru îngrijirea persoanelor cu dizabilități abandonate. După declanșarea anchetei, acesta a cerut autorităților să identifice o formulă legală de funcționare, inclusiv prin încadrarea activității ca „locuințe protejate”, variantă aflată în analiză.
Citește și: Cazul Dumbrava: Viorel Pașca și familia sa scapă de controlul judiciar. Decizia este definitivă – PRESShub
Între timp, procedurile juridice continuă.
Șase persoane, între care Viorel Pașca și membri ai familiei sale, au fost puse sub acuzare, însă Curtea de Apel București a revocat ulterior măsura controlului judiciar dispusă inițial, în timp ce ancheta DIICOT privind acuzațiile de trafic de persoane și constituirea unui grup infracțional organizat este în desfășurare.
(Sursa foto: Viorel Pașca / Facebook)
