Avocata Angelica David, membră a Baroului Giurgiu și consilier al baroului pe probleme de contencios și litigii, atrage atenția asupra unui caz în care, susține ea, au trecut cinci ani de la momentul în care un dosar penal a rămas în pronunțare. Într-o postare publică, avocata afirmă că în dosar ar fi fost redactate peste 180 de încheieri de amânare a pronunțării. Cazul ridică întrebări nu doar despre modul în care a fost gestionat dosarul, ci și despre reacția instituțiilor care au competența de a verifica eventualele întârzieri nejustificate.
Avocata Angelica David din Baroul Giurgiu spune că pe 28 septembrie 2026 se împlinesc cinci ani de când așteaptă pronunțarea într-un dosar penal.
Potrivit relatării sale, la ultima ședință la care a participat în urmă cu cinci ani, judecătorul le-ar fi reproșat avocaților că tergiversează cauza, deși, recunoaște David, și ea solicitase la acel moment un termen pentru a depune înscrisuri suplimentare.
Ulterior, susține avocata, situația a ajuns într-un punct greu de explicat: au fost redactate peste 180 de încheieri prin care pronunțarea ar fi fost amânată.
Postarea este însoțită de o captură de pe portalul instanțelor și de trimiterea către dosarul indicat de avocată. Instanța cu codul 740 din linkul transmis este Judecătoria Alexandria, din județul Teleorman.
„Nu știu ce să fac azi… să aniversez sau să comemorez”
Mesajul avocatei are un ton ironic, dar problema descrisă este una serioasă. „Aniversarea” celor cinci ani se referă, în fapt, la durata în care o parte dintr-un proces penal așteaptă ca instanța să se pronunțe.
David spune că se gândește inclusiv la grefierul de ședință, despre care afirmă că a redactat în această perioadă cele peste 180 de încheieri de amânare a pronunțării. Avocata susține că volumul de muncă al grefierilor este foarte mare și afirmă că aceștia ar merita salarii mai mari.
În finalul postării, ea face însă o precizare importantă: susține că nu critică justiția sau judecătorii în general, ci un anumit judecător, despre care spune că a mai scris în trecut.
Este o distincție relevantă, mai ales că problema punctuală ridicată de avocată poate fi verificată prin raportare la datele obiective din dosar: numărul încheierilor de amânare, datele la care au fost dispuse acestea și durata totală dintre prima amânare și momentul actual.
Cine conduce Judecătoria Alexandria
Potrivit informațiilor oficiale publicate în prezent de Judecătoria Alexandria, președintele instanței este judecătorul Mihai-Gabriel Duță, iar vicepreședinte este judecătorul Florin Popescu. Mihai-Gabriel Duță este și purtătorul de cuvânt al instanței. (Just.ro)
Colegiul de conducere al instanței îi are în componență, potrivit paginii de prezentare a Judecătoriei Alexandria, pe președintele Mihai-Gabriel Duță și pe judecătorii Andra Angela Filipescu și Anamaria Poliana Gavrilă.
Conducerea instanței are, între altele, atribuții administrative și manageriale privind organizarea activității, iar datele publice ale instanței arată că aceasta urmărește inclusiv organizarea completurilor și activitatea judecătorilor.
În acest context, cazul descris de Angelica David ridică o întrebare legitimă. Dacă într-adevăr există un dosar în care pronunțarea a fost amânată succesiv de peste 180 de ori timp de cinci ani, ce măsuri administrative sau de control au fost luate pentru verificarea situației?
Problema nu este una necunoscută sistemului judiciar.
Chiar rapoartele oficiale ale Inspecției Judiciare arată că amânarea repetată a pronunțării poate intra în sfera răspunderii disciplinare atunci când întârzierile sunt imputabile judecătorului și nu sunt justificate de cauze obiective.
În raportul de activitate pentru 2024, Inspecția Judiciară prezintă, de exemplu, cazul judecătorului Răzvan Vladimir Davidenceu, de la Judecătoria Constanța. Inspectorii au reținut amânări repetate ale pronunțării, pentru perioade între 15 și 369 de zile, inclusiv în cauze urgente, precum și întârzieri în redactarea a 322 de hotărâri, unele cu întârzieri de până la 988 de zile. CSM a admis acțiunea disciplinară și a dispus excluderea din magistratură.
Într-un alt caz prezentat de Inspecția Judiciară în raportul său pentru 2023, judecătorului Ioan Hanzu i s-a imputat amânarea repetată a pronunțării în aproximativ 400 de dosare, pentru perioade cuprinse între 17 zile și zece luni. CSM a admis acțiunea disciplinară și a aplicat sancțiunea avertismentului.
Prin urmare, simplul fapt că un judecător amână pronunțarea nu înseamnă automat existența unei abateri disciplinare, însă practica oficială a Inspecției Judiciare demonstrează că întârzierile repetate și nejustificate pot constitui obiectul unei cercetări disciplinare.
Inspecția Judiciară a verificat chiar problema termenelor de pronunțare
Mai mult, raportul de activitate al Inspecției Judiciare pentru anul 2024 arată că instituția a avut în lucru un control tematic privind modul în care instanțele aplică și interpretează dispozițiile referitoare la termenele de pronunțare a hotărârilor. La momentul raportului, controlul figura ca fiind „pendinte la Inspecția Judiciară”.
Acest element este important în contextul cazului relatat de Angelica David. Problema amânărilor succesive nu este, așadar, una marginală sau necunoscută instituției de control.
Prin urmare, întrebarea care se desprinde din cazul semnalat de avocata Angelica David nu este dacă Inspecția Judiciară are competența să analizeze asemenea situații. O are. Întrebarea este dacă situația concretă din dosarul indicat de avocată a fost vreodată verificată de Inspecția Judiciară și, dacă da, care au fost concluziile.
