Pentru prima dată, Bruxelles-ul ia în calcul stabilirea unor date orientative (un calendar) pentru Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova și Albania, astfel încât acestea să aibă un parcurs clar către finalizarea etapelor-cheie ale negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, relatează Politico.
Ce ar putea conține concret aceste foi de parcurs și pentru cine sunt pregătite
Comisia Europeană pregătește propuneri prin care cele patru țări considerate cele mai avansate în procesul de aderare să primească o cale clară, etapizată, către admiterea în UE, în timp ce celelalte state candidate ar urma să rămână în urmă.
Pentru Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova și Albania sunt analizate „foi de parcurs” individuale, au declarat pentru Politico doi oficiali ai Comisiei Europene implicați în elaborarea propunerilor. Ei au vorbit sub protecția anonimatului despre planurile aflate în lucru.
Cele patru țări sunt considerate candidatele aflate cel mai aproape de aderare, dar negocierile lor au avansat lent, iar calendarul unei eventuale intrări în UE rămâne neclar.
Noile foi de parcurs ar reprezenta însă, pentru prima dată, o garanție politică mai clară că, în cazul în care își îndeplinesc reformele esențiale, țările candidate pot ajunge la aderare.
Documentele ar urma să includă și date orientative pentru încheierea negocierilor.
Unul dintre oficialii citați de Politico a spus că foile de parcurs vor preciza mai clar ce se așteaptă de la fiecare țară candidată și vor crea, în același timp, obligații pentru statele membre, care trebuie să aprobe fiecare etapă a procesului.
Planurile ar urma să stabilească și date aproximative pentru finalizarea unor grupuri de reforme, cunoscute drept „clustere” de negociere.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat la începutul lunii septembrie, în discursul privind Starea Uniunii, că Bruxelles-ul va acorda sprijin țintit țărilor candidate „care au făcut cele mai multe progrese”.
Cine rămâne, deocamdată, în afara planului
Potrivit celor doi oficiali, foile de parcurs nu vor fi oferite în această etapă altor țări candidate aflate într-un stadiu mai puțin avansat, precum Kosovo, Macedonia de Nord și Bosnia și Herțegovina.
Nici Georgia, Turcia și Serbia nu sunt incluse în planurile actuale. Negocierile cu aceste țări au stagnat pe fondul preocupărilor legate de regresul democratic și al statului de drept.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că noile foi de parcurs „vor oferi o cale către încheierea negocierilor de aderare”. Ele vor stabili o listă clară de priorități, termene și obiective pentru a ajuta cele mai avansate țări candidate să finalizeze reformele necesare.
„O necesitate geopolitică”
Inițiativa apare într-un moment în care liderii UE caută să consolideze relațiile cu alte democrații favorabile comerțului liber, în special din vecinătatea Uniunii, pe fondul tensiunilor cu parteneri precum Statele Unite, al practicilor comerciale ale Chinei și al amenințărilor reprezentate de Rusia.
Oficialii europeni spun că procesul îndelungat de aderare poate alimenta frustrări în țările candidate și le poate face mai vulnerabile la presiunile unor puteri care încearcă să le îndepărteze de perspectiva europeană.
În paralel, UE își revizuiește politica de „preaderare”. Ideea este ca statelor candidate să li se ofere o cale mai clară către „integrarea graduală” în Uniune, inclusiv prin acces la beneficii economice și proiecte comune, ca recompensă pentru progresele înregistrate.
Revizuirea acestei politici este coordonată de Alexandre Adam, unul dintre consilierii apropiați ai Ursulei von der Leyen, și urmează să fie prezentată oficialilor europeni de rang înalt la 6 octombrie.
Mai la subiect, Uniuea Europeană încearcă să ofere predictibilitate fără să transforme procesul într-o promisiune automată de aderare. Lucru apreciat și la Chișinău.
Republica Moldova: „mai multă claritate și predictibilitate”
Cea mai clară reacție vine de la vicepremierul pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov. Ea a salutat anunțul Ursulei von der Leyen din discursul despre starea UE și a spus că o astfel de foaie de parcurs ar reprezenta „un semnal politic important”, deoarece ar arăta că eforturile statelor care fac reforme sunt recunoscute. Pentru Chișinău, documentul ar aduce mai multă claritate și predictibilitate și ar permite concentrarea resurselor asupra reformelor necesare.
Dar Gherasimov a făcut și precizarea esențială: foaia de parcurs nu ar stabili în avans data aderării și nici ritmul negocierilor. Acestea ar continua să depindă de progresele și reformele fiecărei țări.
În plus, Republica Moldova are deja propriul Program Național de Aderare 2025–2029, care funcționează ca o foaie de parcurs internă și stabilește legile, instituțiile și reformele necesare. Guvernul spune că mai mult de jumătate dintre acțiunile prevăzute pentru 2025 au fost finalizate.
Există și o discuție critică în Moldova
Radio Moldova a publicat deja opinii care atrag atenția că noul instrument nu trebuie prezentat ca o scurtătură către aderare. Expertul Grigore Guzun spune că foile de parcurs pot ajuta prin obiective mai clare și pot încuraja reformele, dar nu înseamnă că Moldova va intra în UE la o anumită dată. El subliniază că integrarea a început deja gradual, inclusiv prin participarea la programe și integrarea economică.
Ucraina: accentul este pe ritm și pe deschiderea negocierilor
În Ucraina, reacțiile recente sunt mai degrabă concentrate pe accelerarea negocierilor, decât pe dezbaterea conceptuală privind foile de parcurs.
Premierul Sergii Koretskyi a declarat încă pe 27 august că Ucraina se așteaptă ca toate clusterele de negociere rămase să fie deschise până la sfârșitul anului și că guvernul și parlamentul accelerează adoptarea legislației necesare. UE și Ucraina au deschis deja în iunie clusterul privind „fundamentele”, iar în iulie clusterul privind relațiile externe. Pentru Kiev problema „frustrării” nu este doar durata procedurii, ci și faptul că ritmul negocierilor poate depinde de deciziile politice ale statelor membre.
România: sprijin pentru accelerare și integrare graduală
Pe 24 septembrie, Ministerul român de Externe a transmis că România salută intenția președintelui Consiliului European de a organiza o discuție strategică privind extinderea UE și că soluțiile trebuie să permită avansarea procesului pe baza progreselor realizate de statele candidate.
MAE a subliniat și sprijinul pentru instrumente asociate conceptului de integrare graduală, despre care spune că apropie candidații de UE. România susține extinderea acestui mecanism și pentru Republica Moldova și Ucraina.
(Sursa foto: Comisia Europeană)
