În aprilie, după înfrângerea lui Viktor Orbán în alegerile generale, Bruxelles-ul, Kievul, dar și Chișinăul (pentru că dosarele celor două țări candidate, Ucraina si R. Moldova, sunt încă tratate „la pachet”) au răsuflat ușurate: dispăruse cel mai mare, cel mai vizibil și vocal obstacol în calea sprijinului pentru Ucraina, a deschiderii negocierilor de aderare și a sancțiunilor europene împotriva Rusiei, pentru războiul ilegal pornit împotriva țării vecine.
Numai că, tot în aprilie, în Bulgaria a venit la putere fostul președinte Rumen Radev, cunoscut pentru înclinațiile sale filoruse.
Marți, 9 iunie, noul ministru bulgar al Apărării, Dimitar Stoyanov, a anunțat, într-o conferință de presă, că Bulgaria nu va mai trimite arme Ucrainei, relatează Reuters.
Cauza Ucrainei este sortită eșecului
De la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în 2022, Bulgaria a trimis 13 pachete de ajutor militar Kievului, însă Radev a criticat mereu acest angajament. În opinia sa, cauza ucraineană este „sortită eșecului”.
Radev, fost pilot de vânătoare, cu o solidă educație militară și academică în Statele Unite, și-a invocat adesea experiența militară pentru a argumenta că Ucraina ar trebui să negocieze pacea cu Rusia.
În mai, el a sugerat chiar că Uniunea Europeană ar trebui să preia inițiativa unor eventuale negocieri de pace. Inițiativa unei implicări directe a europenilor în negocieri venise de la Kremlin.
Citește și: Rusia vrea un Witkoff european ca mediator pentru războiul din Ucraina: va ceda UE?
„Am spus clar că războiul din Ucraina nu poate fi rezolvat pe câmpul de luptă. Asistăm la un război de uzură, iar indiferent câte arme sunt trimise, rezultatul este doar pierderea de vieți omenești. A venit momentul ca părțile să se așeze la masa negocierilor”, a declarat acum noul ministru al Apărării, Stoyanov, reluând argumentele premierului.
Deși noul guvern bulgar adoptă o atitudine mai conciliantă față de Kremlin, până acum a evitat confruntările directe cu Bruxellesul pe tema Ucrainei. Bulgaria rămâne cel mai sărac stat membru al Uniunii Europene și depinde în mare măsură de fondurile europene, precizează Politico.
Citește și: Bulgaria lui Rumen Radev: stabilitate politică sau nou test pentru Europa?
În paralel cu oprirea ajutorului militar pentru Kiev, ministrul Apărării a prezentat și planul guvernului de a crește cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB, ținta stabilită de NATO și promisă anterior de Radev.
Atât de aproape, dar încă departe
Ambiția Ucrainei de a avansa rapid pe drumul aderării la Uniunea Europeană începe să genereze tensiuni între Kiev, Bruxelles și unele capitale europene, chiar înainte de deschiderea, săptămâna viitoare, a primului capitol formal de negocieri, spun diplomați și oficiali europeni, citați de Politico.
Întâlnire la jumătatea drumului
Atât Kievul, cât și Bruxellesul au salutat public deschiderea oficială a negocierilor, programată pentru 15 iunie, drept un moment de cotitură. Tot atunci se vor deschide oficial și negocierile cu R. Moldova, așa că, pentru moment, ambițiile europene ale Chișinăului depind de soarta Kievului, care însă nu are un Plan B.
Ucraina se teme că dosarul său de aderare ar putea fi „pus la sertar” din motive politice care nu au legătură directă cu reformele interne, inclusiv din cauza alegerilor din diverse țări europene, începând cu prezidențialele din Franța.
La rândul său, Bruxellesul este preocupat de încetinirea ritmului reformelor în Ucraina.
O aderare fără aderare?
Documente de lucru promovate de Paris și Berlin, care propun formule precum „aderarea asociată” sau alte variante intermediare pentru statele candidate, au stârnit nervozitate la Kiev.
„În practică, Ucrainei i se oferă aproape totul, mai puțin calitatea de membru cu drepturi depline”, a declarat pentru Politico ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Cențov.
Marea temere a Kievului este să nu fie lăsat într-o zonă gri: să beneficieze de unele avantaje ale integrării europene, fără o garanție clară că va deveni într-o zi membru al Uniunii.
Oficialii implicați în discuții spun că Ucraina nu respinge ideile franco-germane, dar cere garanții mai ferme privind destinația finală a procesului.
Miza este politică și simbolică deopotrivă: liderii de la Kiev vor să transmită populației, obosită de război, că aderarea la Uniunea Europeană este o perspectivă reală, nu doar o promisiune îndepărtată.
Bruxellesul vrea reforme…
Instituțiile europene susțin aderarea, dar nu cu prețul unor compromise care ar aduce în UE o Ucraină prea puțin reformată.
În această săptămână, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, s-a deplasat la Kiev, unde a transmis un mesaj de calm și continuitate. Ea s-a întâlnit cu premierul Iulia Svîrîdenko și cu președinții comisiilor parlamentare responsabile de monitorizarea reformelor.
Citește și: Poate UE să primească Ucraina fără să-și golească buzunarele? Un nou studiu spune că da, dar cu condiții
… dar crede în cauza ucraineană
Comisia Europeană a plătit Ucrainei aproape 2,8 miliarde de euro prin Ukraine Facility, instrumentul central al Uniunii Europene pentru finanțarea redresării, reformelor și apropierii de aderarea la UE.
Plata este legată de reforme în domenii precum finanțele publice, justiția, piețele financiare, energia, agricultura, materiile prime critice, digitalizarea și tranziția verde.
La începutul lunii, Comisia Europeană a anunțat că pregătește o plată de 9,1 miliarde de euro pentru Ucraina, în cadrul pachetului de asistență de 90 de miliarde de euro. Cea mai mare parte a sumei, 5,9 miliarde de euro, ar urma să fie folosită pentru apărare, în special pentru drone, relatează 2eu.brussels.
Noua plată, dacă va fi confirmată luna aceasta, ar muta o parte importantă a ajutorului european spre echipamente concrete, în special drone.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
