Criticul literar Alex Ștefănescu a murit

Data:

Criticul literar Alex Ștefănescu a murit duminică, potrivit unui anunț al apropiaților săi. Avea 76 de ani și era bolnav de mai multă vreme. De câțiva ani se retrăsese la o casă a sa din zona rurală.

Alex Stefanescu s-a nascut la 6 noiembrie 1947, la Lugoj. A absolvit liceul la Suceava, apoi a urmat cursurile Facultății de Limba și Literatura Română din cadrul Universității din București.

A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1977

Contribuția sa majoră, care l-a adus în centrul atenției lumii literare, este Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), pentru care a primit premiul Uniunii Scriitorilor în 2005. aAutorul a răspuns la întrebarea „Ce s-a întâmplat cu literatura română în timpul regimului comunist?”, potrivit Muzeului Național al Literaturii Române.

„Analiza sa, care include toți scriitorii importanți ai epocii, împreună cu multe alte volume și articole de critică și istorie literară l-a plasat pe Alex Ștefănescu printre cei mai importanți critici și istorici ai literaturii române, alături de George Călinescu sau Eugen Lovinescu.

Pentru că se săturase de modul în care poezia eminesciană era comentată, Alex Ștefănescu a ales să demonstreze că se poate vorbi despre Eminescu în cuvinte simple și idei proaspete. Analiza sa cuprindea observații culturale pe gustul elevilor, tinerilor și iubitorilor de literatură care (re)descopereau astfel poezia eminesciană”, au scris reprezentanții MNLR după ce criticul literar Alex Ștefănescu a murit.

A primit Premiul Uniunii Scriitorilor (2005) pentru volumul Istoria literaturii române contemporane (1941-2000).

De asemenea, a fost distins cu Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler (1 decembrie 2000) „pentru realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a României”.

Citește și: La ce îmi folosește matematica în viața de zi cu zi. Un răspuns ușor de înțeles

Criticul literar Alex Ștefănescu a murit. Ce spun cei care l-au cunoscut

„Ne-a părăsit marele critic și istoric literar Alex Ștefănescu. Dumnezeu să te odihnească, Alex, o să-ți duc dorul!”, a notat Nicu Alifantis.

„S-a mai dus un om luminos și bun: Criticul și istoricul literar Alex Ștefănescu”, a scris Mihaela Miroiu.

„Nu l-am mai văzut de cîțiva ani pe Alex Ștefănescu. De pe vremea cînd făcea bancuri despre succesele lui imaginare la femei. Pe atunci nu vorbea despre moarte.

În ultima lui postare pe FB a scris despre dorul de moarte din poezia lui Mihai Eminescu.

Un text de o sensibilitate rănită, melancolic resemnată scris de cineva pe care nu-l recunoșteam. Omul cu umor și jovial lăsase loc altcuiva, unui Alex Ștefănescu încercînd parcă să se împrietenească cu moartea”, a notat și scriitorul Cristian Teodorescu.

Citește și: 2 ani de război extins. Cum se apără Ucraina, ce riscă Europa și cât de pregătită este România

„Convorbiri cu Alex Ștefănescu”, carte terminată cu o lună înaintea morții

În urmă cu mai puțin de o lună, Daniel Cristea-Enache anunța că a reușit să încheie o carte de convorbiri cu Alex Ștefănescu.

„Am vrut să fie o surpriză absolută și, din iunie 2022, am ținut amândoi secretul… Am pus punct unei cărți de convorbiri care pentru mine a fost un adevărat regal intelectual, datorat unui mare critic și istoric literar”, a scris pe 29 ianuarie Daniel Cristea-Enache.

În aceeași zi, Alex Ștefănescu nota: „Moartea, cumplita moarte (din care imaginația populară a făcut o bătrână hidoasă, îmbrăcată în negru − sau, în unele țări, în alb −, cu un craniu acoperit de glugă în loc de cap și cu o coasă în mână) nu are nimic înspăimântător în poezia lui Eminescu.

Dimpotrivă. Poetul simte adeseori un dor de moarte, de feminitatea ei abstractă, care i-ar putea alina durerea de a trăi.

Acest dor de moarte nu trebuie confundat cu dorința prozaică a unor oameni loviți de soartă de a-și pune capăt zilelor pentru a se elibera de suferință. Eminescu își intensifică bucuria de a trăi, până când viața începe să doară, și, pentru ca experiența să fie completă, amestecă în viață și puțină moarte. Se poate vorbi de rafinament și chiar de o anumită perversitate în această paradoxală invocare a morții tocmai în momentele de revelare a sublimului vieții.”

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUB
Cea mai răspândită rețea de presă din România!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Poliția de Frontieră a primit două drone pentru combaterea traficului de țigări | Ordinea.ro

Poliția de Frontieră a primit două drone pentru combaterea...

Un document secret al rușilor a ajuns pe mâna occidentalilor. Ce scrie în el? | Aktual24

Un document secret al rușilor a ajuns pe mâna...

Transplantul hepatic se va putea face și la Cluj | Monitorul de Cluj

Transplantul hepatic se va putea face și la Cluj,...

Unde aleg românii să călătorească de Paște | Monitorul de Cluj

Unde aleg românii să călătorească de Paște, 1 Mai...