Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut public clarificări privind o presupusă întâlnire dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și fostul premier Ilie Bolojan. Potrivit unor surse judiciare, comunicatul ar fi fost emis fără consultarea Secției pentru procurori – deși CSM este format din două secții, iar cea a judecătorilor, majoritară numeric, a decis singură ce spune instituția în numele întregului Consiliu.
CSM a transmis, printr-un comunicat semnat de Serviciul de Informare Publică, o serie de întrebări „legitime” privind circumstanțele unei întâlniri dintre președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul demis Ilie Bolojan, întâlnire care ar fi avut loc chiar în biroul președintelui Senatului.
Documentul, redactat pe un ton ferm, invocă precedentul din 2018 — când Tănăsescu, pe atunci consilier prezidențial, a demisionat după o controversă similară — și cere CCR clarificări publice complete asupra naturii și obiectului discuției.
Problema, potrivit unor informații obținute de PRESShub, este chiar modul în care a fost emis comunicatul. Secția pentru procurori a CSM nu ar fi fost consultată înainte de publicare. CSM este alcătuit din două secții — cea a judecătorilor și cea a procurorilor, iar decizia de a vorbi „în numele Consiliului” ar fi aparținut, în fapt, doar componentei majoritare, de 9 la 5, cea a judecătorilor.
Consultare între „prieteni”
Mai mult, președintele CSM, judecătorul Liviu Odagiu, conduce în același timp și Serviciul de Informare Publică, Relații cu Mass-Media și Protecția Datelor cu Caracter Personal – serviciul care apare ca semnatar oficial al comunicatului. Practic, aceeași persoană care ar fi decis emiterea poziției publice este și cea care a semnat-o instituțional, fără ca toți reprezentanții procurorilor și judecătorilor din Consiliu să fi fost, potrivit acelorași surse, întrebați.
Ironia situației nu a scăpat observatorilor. CSM cere CCR transparență totală și explicații complete pentru a înlătura orice „suspiciune rezonabilă”, în timp ce propriul mecanism decizional intern rămâne neclar și necomunicat public.
(Sursa foto: Alba24)



