Sistemul judiciar și lupta anticorupție rămân printre principalele motive de îngrijorare pentru investitorii străini, arată Declarația privind Climatul de Investiții pentru România 2026, publicată în septembrie de Departamentul de Stat al SUA. Documentul atrage atenția asupra unor probleme persistente.
România recunoaște drepturile de proprietate și cele contractuale, însă punerea lor în aplicare pe cale judiciară poate fi îndelungată, costisitoare, imprevizibilă și dificilă. Companiile străine reclamă lipsa de expertiză a instanțelor în materie comercială. Situația este agravată de practica răspândită a detașării judecătorilor fără a se ține seama de specializarea lor.
Independență formală, percepții mixte
Constituția prevede independența justiției față de executiv, dar părerile sunt împărțite privind competența procedurală, corectitudinea și fiabilitatea sistemului. Unii observatori susțin că mecanismele de răspundere sunt insuficiente. Reglementările și măsurile de aplicare a legii pot fi contestate în secțiile de contencios administrativ.
Lipsa de coerență în jurisprudență și în interpretarea legilor rămâne o preocupare majoră. Chiar și hotărârile favorabile sunt puse în aplicare inconsecvent și pot genera apeluri îndelungate. Neexecutarea hotărârilor sau contestarea lor nejustificată de către administrație afectează caracterul lor obligatoriu.
Legislație aplicată inegal
Din 2007, România a construit un cadru legal compatibil cu UE, dar implementarea rămâne adesea întârziată sau inconsecventă. Legislația fiscală se modifică frecvent, deseori fără evaluări de impact bazate pe date. Investitorii sunt sfătuiți să apeleze la consultanți juridici locali.
Instanțele române recunosc și execută, în general, hotărârile arbitrale și judecătorești străine. Împotriva României au fost depuse 24 de cereri la ICSID, opt fiind încă pe rol; cele trei care au implicat investitori americani sunt închise. Arbitrajul se desfășoară și la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR și la Curtea Internațională de Arbitraj București (BIAC), înființată în 2016 de AmCham România.
Conflict între dreptul național și cel european
Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus, în anumite chestiuni (de exemplu prescripția în materie penală), întâietatea dreptului național față de cel al UE, iar Inspecția Judiciară ar fi demarat verificări privind judecătorii care nu s-ar fi conformat, se mai arată în document.
Legea insolvenței este, în general, conformă standardelor occidentale și pune accent pe restructurare și păstrarea locurilor de muncă. Creditorii și investitorii se plâng însă că lichidatorii nu sunt mereu motivați să grăbească procedurile, că unele decizii ar servi interese externe și că hotărârile privind ordinea de prioritate a creditorilor sunt imprevizibile.
Citește și: Dosar DNA închis după 12 ani prin prescripție
Corupția
Raportul notează că România a făcut progrese semnificative, dar corupția rămâne o provocare. Comisia Europeană a închis în 2022 Mecanismul de Cooperare și Verificare (abrogat oficial în septembrie 2023) și continuă să monitorizeze justiția prin Mecanismul privind statul de drept.
Potrivit documentului, condamnările pentru corupție sunt greu de obținut și de menținut. Eficiența DNA în cazurile de mare corupție a scăzut, în parte după mutarea, în 2018, a competenței privind corupția din justiție la Parchetul General. Decizia Curții Constituționale nr. 368/2022, care a scurtat termenul de prescripție penală, a dus la anularea a 9.635 de trimiteri în judecată și/sau condamnări între 2022 și 2025. În plus, o decizie din 2025 a ÎCCJ a retras competența polițiștilor din DGA (Ministerul Afacerilor Interne) de a participa la anchete privind persoane din afara ministerului. Unii procurori afirmă că probele strânse anterior sunt respinse de instanțe, iar un număr necunoscut de dosare a fost trimis înapoi parchetelor.
O decizie a Curții Constituționale din mai 2025 a limitat semnificativ atribuțiile Agenției Naționale de Integritate. Sistemul PREVENT, coordonat de ANI, a analizat în 2025 un număr de 16.098 de proceduri de achiziții publice și a dus la 15 avertismente de integritate pentru potențiale conflicte de interese, în valoare de 242 de milioane de lei (circa 54 de milioane de dolari).
Potrivit sondajului OECD 2026, 75% dintre respondenții unui Eurobarometru din 2025 consideră corupția „larg răspândită”. Cadrul anticorupție respectă standardele OECD, dar aplicarea și executarea rămân dificile. Strategia Națională Anticorupție 2021-2025 a fost un jalon al PNRR, iar noua strategie 2026-2029 este elaborată de Ministerul Justiției.
Sistemul judiciar rămâne în mare parte pe suport de hârtie și ineficient, chiar dacă digitalizarea a avansat în pandemie. În 2025, România a pierdut doar două cauze la CEDO pentru durata excesivă a proceselor, o scădere semnificativă. Din 84 de cauze înaintate, 29 s-au soluționat prin hotărâri împotriva țării, cel mai des pentru nerespectarea dreptului de proprietate și a dreptului la un proces echitabil. România a închis 146 de cauze, dar rămâne printre țările cu cele mai multe cauze pendinte.
Achiziții publice
ANAP supraveghează achizițiile și poate elabora legislație, dar deciziile rămân la autoritățile contractante. Entitățile statale și beneficiarii fondurilor UE trebuie să respecte legislația și să folosească sistemul electronic, inclusiv companiile private din energie și transport în cazul achizițiilor sectoriale.
ANAF are mandatul de a colecta taxele și de a preveni frauda fiscală și vamală. Legile privind confiscarea averilor există, dar un regim funcțional este încă în curs de dezvoltare. Din 2017, guvernul a relaxat regulile de guvernanță corporativă pentru companiile de stat și a recurs repetat la distribuirea profiturilor și rezervelor pentru bugetul de stat; AMEPIP a fost înființată pentru a aplica regulile actualizate.
Ce spun companiile
Investitorii americani se plâng de corupție atât în sectorul public, cât și în cel privat, cel mai des menționând vama, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Conform Eurobarometrului din ianuarie-februarie 2025, 90% dintre oamenii de afaceri români consideră corupția răspândită (media UE: 63%), iar 62% cred că funcționarii își favorizează rudele sau prietenii. Cele mai mari probleme menționate au fost nivelul taxelor (96%), schimbările rapide de legislație (91%), complexitatea procedurilor administrative (84%) și corupția (72%).
Piața muncii și lipsa strategiei
Forță de muncă calificată, dar tot mai rară. România are o forță de muncă numeroasă și calificată, cu engleză foarte bună și salarii comparativ mici. Piața s-a strâns în profesiile înalt calificate, în special în IT și sănătate, din cauza emigrației și a unui sistem de învățământ primar și secundar inegal. Mediul de afaceri cere reforma curriculei universitare. Populația activă a fost de 8,2 milioane de persoane în 2025, iar rata șomajului de 6,0%. Povara fiscală asupra costurilor cu forța de muncă este de aproximativ 42,8%, peste media europeană de 38,6%, iar circa 2,4 milioane de români lucrează în alte state UE.
Guvernul nu are o strategie cuprinzătoare pentru deficitul de personal, deși a luat unele măsuri pentru atragerea și păstrarea talentelor. În 2023, ca parte a măsurilor de reducere a deficitului, au fost eliminate scutirile de la plata contribuțiilor de sănătate și pensii pentru angajații din construcții și agricultură.
