Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) refuză să precizeze dacă a plătit în 2026 diurne de detașare de 2% din salariu pentru angajații săi, deși legislația în vigoare prevede o indemnizație unică de 23 de lei pe zi pentru personalul bugetar. Instituția invocă protecția datelor cu caracter personal și susține că informațiile privind aceste plăți nu pot fi făcute publice.
Potrivit unor surse judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii a plătit diurne de detașare în Consiliu angajaților proprii, de 2% pe zi lucrătoare, chiar dacă Guvernul Bolojan a limitat toate diurnele din sistemul bugetar la 23 de lei pe zi. Plata s-ar fi făcut retroactiv, pentru ultimele patru luni.
Am întrebat CSM, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, dacă instituția a plătit diurne angajaților săi, reprezentând 2% pe zi lucrătoare, în anul 2026.
Instituția a refuzat să răspundă punctual și ne-a transmis că această informație nu este publică, deoarece drepturile salariale ale magistraților reprezintă date cu caracter personal care conduc la o noțiune inventată, respectiv „identificarea persoanei din punct de vedere economic”.
„Drepturile de natură salarială și celelalte drepturi de care beneficiază magistrații reprezintă date cu caracter personal ce conduc la identificarea persoanei din punct de vedere economic, astfel cum noțiunea de date cu caracter personal este definită din această perspectivă potrivit dispozițiilor art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public”, susține CSM.
Regulament european inaplicabil
Consiliul mai invocă, fără vreo bază legală, Regulamentul UE nr. 679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal.
„Art. 4 pct. 1 din Regulamentul UE nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date (…) definește datele cu caracter personal ca fiind: «date cu caracter personal» înseamnă orice informații privind o persoană fizică identificată sau identificabilă («persoana vizată»); o persoană fizică identificabilă este o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire la un element de identificare, cum ar fi un nume, un număr de identificare, date de localizare, un identificator online sau la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice, fiziologice, genetice, psihice, economice, culturale sau sociale.”
Într-un final, CSM ne asigură că își plătește angajații potrivit legii. „De asemenea, Consiliul își exercită obligația de plată a drepturilor salariale în conformitate cu prevederile legale”, mai susține instituția.
Ce spune legea în vigoare
Articolul 29 din Legea nr. 141/2025 este cât se poate de clar: „În anul 2026, personalul plătit din fonduri publice, salarizat potrivit Legii-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază, pe durata delegării sau detașării, de indemnizația de delegare sau indemnizația de detașare, stabilite potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 714/2018 privind drepturile și obligațiile personalului autorităților și instituțiilor publice pe perioada delegării și detașării în altă localitate, precum și în cazul deplasării în interesul serviciului, cu modificările ulterioare. Pe perioada delegării sau detașării, personalul nu mai beneficiază de alte drepturi de natura indemnizației de delegare sau a indemnizației de detașare.”
Altfel spus, în 2026, toți bugetarii, inclusiv magistrații, primesc o diurnă de delegare de 23 de lei pe zi.
Pe 12 mai, șeful CSM, Liviu Odagiu, împreună cu președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, și procurorul general al României, Cristina Chiriac, s-au întâlnit și au stabilit, printr-un „memoriu”, că articolul 29 din Legea nr. 141/2025 nu se aplică magistraților.
G4Media a dezvăluit că, la respectiva întâlnire, cei trei șefi ai Justiției au decis să nu respecte o lege a Guvernului Bolojan și au stabilit, din proprie inițiativă, că magistrații primesc diurnă potrivit vechii reglementări, OUG nr. 27/2006, prin care magistrații delegați sau detașați primeau o diurnă de 2% din salariul brut pe zi lucrătoare, ceea ce le majorează venitul lunar cu aproximativ 40%.
Avertismentul judecătoarei Stăncioi
Răspunsul CSM este semnat de judecătoarea Daniela Stăncioi, purtătoarea de cuvânt a CSM. Stăncioi este cea care, în toamna anului trecut, după ce PressHub a publicat un interviu cu fosta judecătoare Daniela Panioglu, a făcut o postare pe o rețea de socializare în care critica decizia publicației de a realiza respectivul interviu.
Astfel, Stăncioi le dădea sfaturi jurnaliștilor despre cum trebuie realizat un interviu, iar postarea se situa la limita amenințării. „Jurisprudența CEDO în cauza Lavric împotriva României (și în numeroase alte cauze) nu permite unui jurnalist să prezinte opinii denigratoare la adresa unui magistrat/unor magistrați, formulate de o persoană ca judecăți de valoare valide, dacă acestea nu pot fi raportate la minime date factuale verificabile. CEDO a stabilit prin hotărârea menționată că inclusiv reputația magistraților este protejată de art. 8 din Convenție, iar presa trebuie să acționeze cu bună-credință, potrivit interesului legitim de a informa corect societatea”, susținea, doct, Stăncioi în noiembrie 2025.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
