Pentru un reporter de investigație sau un activist de mediu, să deranjezi interesele economice sau politice locale înseamnă, aproape fără excepție, o condamnare la calvar juridic. Se numește SLAPP (Strategic Lawsuit Against Public Participation): tactica prădătoare prin care cei bogați și puternici își îngroapă criticii în procese civile aberante, cu cereri de daune astronomice, cu scopul declarat nu de a câștiga o dispută legală, ci de a falimenta, intimida și reduce la tăcere orice voce critică. România avea șansa istorică de a construi un scut de fier împotriva acestei terori judiciare prin transpunerea Directivei (UE) 2024/1069. Totul depindea de Comisia Juridică a Senatului și de omul care ține cheia dezbaterilor legislative: senatorul PSD de Gorj, Cristinel Rujan, scrie publicația Sud Vest.
Cronica ultimelor săptămâni din Senatul României arată însă un tablou clasic de duplicitate politică: o promisiune fermă făcută societății civile, urmată de o execuție procedurală la rece, fără dezbatere și fără invitați, prin care toate amendamentele venite din linia întâi a luptei pentru libertatea presei au fost suprimate.
În primăvara și vara acestui an, înainte de vacanța parlamentară, reprezentanții societății civile — în frunte cu asociația Liderjust și coalițiile de jurnaliști și apărători ai drepturilor omului — au bătut la ușile Parlamentului. Proiectul de lege trimis de Ministerul Justiției trecuse deja tacit de Camera Deputaților, fără ca aleșii să fi citit un rând din el.
La Senat, for decizional, speranțele s-au legat de președintele Comisiei Juridice, senatorul Cristinel Rujan. Doctor în drept, fost prefect și cadru universitar trimis în Parlament de alegătorii din Gorj, Rujan avea profilul tehnocratului capabil să înțeleagă miza unei legislații moderne.
Întâlnirea a avut loc: societatea civilă i-a pus pe masă amendamente esențiale pentru consolidarea scutului anti-SLAPP — propuneri care primiseră deja girul Consiliului Economic și Social (CES) și al Comisiei pentru Drepturile Omului.
Senatorul Rujan a dat asigurări: a promis că va studia personal amendamentele și că va invita oficial reprezentanții organizațiilor la ședința Comisiei Juridice pentru o dezbatere autentică.
Invitația nu a mai venit niciodată.
Pe 2 septembrie, în spatele ușilor închise, Comisia Juridică a votat raportul pe repede-înainte, trântind toate amendamentele societății civile. Șase zile mai târziu, pe 8 septembrie 2026, plenul Senatului a adoptat proiectul de lege exact în forma brută livrată de Ministerul Justiției. Nicio virgulă schimbată, niciun dialog, nicio explicație pentru experții lăsați la ușă.
Continuarea, în Sudvest.ro
(Sursa foto: Sud Vest)
