Cum ar putea copiii românilor din diaspora să învețe limba română. La școală, nu acasă

Data:

Cum ar putea copiii românilor din diaspora să învețe limba română. În ultimii 14 ani, aproape jumătate de milion de copii români s-au născut în afara țării.

O arată chiar statisticile oficiale. Anul trecut, s-au născut mai mulți copii români în afara granițelor țării decât în interiorul României. Un fenomen perfect explicabil din moment ce există o Românie în afara României, care tot crește.

Sunt deja 6 milioane de români pentru care limba maternă a rămas cea mai strânsă legătură cu țara în care s-au născut. Dar și legătura aceasta, parte din identitatea lor, riscă să devină tot mai subțire.

Sutele de mii de elevi români care învață în școlile din străinătate nu au șansa să studieze limba familiei lor, cu profesor, la școală.

Asta, cu toate că Uniunea Europeană le protejează acest drept.

Cadrul legal al Uniunii Europene prevede dreptul copiilor muncitorilor expați de a învăța limba și cultura țării de origine, însă implementarea acestei directive europene este neglijată în unele state membre. 

În multe orașe europene în care românii au format comunități mari, părinții s-au organizat singuri ca să asigure cursuri de limbă și cultură română pentru copii.

În unele orașe, părinții au format asociații și s-au adresat autorităților pentru a primi sprijin, dar s-au lovit de tot felul de cerințe absurde.

Un exemplu este orașul Munchen din Germania, unde copiii români nu pot beneficia de cursuri de limba română la școală. Un alt exemplu este orașul Anvers din Belgia. 

Citește și: Tinerii pot schimba soarta acestor alegeri. De ce? Pentru că 2024 este anul în care un milion de tineri pot vota pentru prima dată | VIDEO

Ce propune Dreapta Unită pe acest subiect

Europarlamentarii Dreapta Unită vor solicita în Parlamentul European revizuirea Directivei Europene 77/486/EEC pentru a defini un mod unitar de implementare în toate statele UE.

De exemplu, pornind de la un prag numeric stabilit la nivel european, fiecare stat să fie obligat să includă cursuri de limbă și civilizație maternă pentru copiii muncitorilor expați proveniți din alte state membre ale UE. 

Românii au devenit principala minoritate națională în multe state UE, iar Uniunea Europeană trebuie să le ofere acestora șansa de a-și învăța limba și cultura. În prezent, în șapte țări europene beneficiază de cursul de limbă, cultură și civilizație românească, oferit prin Institutul Limbii Române. 

„În prezent, copii din șapte țări europene beneficiază de cursul de limbă și cultură românească, oferit prin Institutul Limbii Române. Acest proiect trebuie extins în toate țările în care există o comunitate semnificativă de români, să devină un program durabil de legătură cu România.

Este esențial ca el să continue și să se dezvolte astfel încât sute de mii dintre copiii românilor din diaspora să poată ține astfel legătura spirituală cu țara. Vrem ca acest curs să nu poată fi desființat peste noapte din lipsă de fonduri sau din lipsa de viziune a vreunui ministru al Educației”, spune Radu Mihail, senator USR de Diaspora și candidat la alegerile europarlamentare din iunie 2024. 

„De ce copiii românii din Nord-Vestfalia au dreptul de a face cursuri de limbă română în şcoli, iar românii din Bavaria nu? Aceasta e întrebarea pe care mi-au adresat-o românii din asociația SGRIM în ianuarie, când m-am întâlnit cu ei.

Ca europeană convinsă, cred în drepturile cetățenilor europeni, care trebuie oferite în egală măsură tuturor şi peste tot în Europa.

Cred şi că Europa e mai puternică datorită diversităţii ei. Faptul că legislaţia europeană care prevede în prezent ca statele-gazdă să promoveze învăţarea limbii şi culturii de origine pentru copiii europenilor proveniţi din alte state este implementată în mod neunitar creează două categorii de cetăţeni europeni şi subminează coeziunea europeană.

De aceea am propus îmbunătăţirea ei în programul USR pentru alegerile europarlamentare”, spune Alina Gîrbea, candidată la alegerile europarlamentare din 2024.

Citește și: Cine vrei să te reprezinte în Parlamentul European? O comparație între candidații principalelor partide

Copiii românilor din diaspora. USR a pregătit un pachet de legi pentru o educație fără granițe

USR a lucrat la un întreg pachet legislativ pentru copiii români din diaspora intitulat „O educație fără granițe”. Este nevoie ca educația în limba română să devină o prioritate de stat, astfel încât copiii de peste granițe să își păstreze legătura cu țara și să se poată întoarce în România oricând doresc.

Unul dintre proiectele USR introduce criterii clare pentru înființarea școlilor românești din afara granițelor țării, la solicitarea comunităților, astfel încât acestea să nu mai fie doar proiecte pe hârtie, cum s-a întâmplat cu centrele comunitare și, în general, cu tot ce ține de diaspora. 

De asemenea, proiectul USR extinde cursurile de limbă, cultură și civilizație românească oferite de Institutul Limbii Române, tot la solicitarea comunităților.

Totodată, statul român trebuie să sprijine și inițiativele independente, plecând de la realitatea că peste tot în lume sunt asociații, organizații de români care au pus pe picioare cursuri, inclusiv școli, de limbă românească în afara granițelor țării și care au nevoie de recunoaștere oficială.

Citește și: Cine sunt primarii care au atras finanțări-record din PNRR

Lege USR adoptată: clase de acomodare pentru elevii din diaspora care se întorc în țară

Unul dintre proiectele USR care a devenit lege introduce clase de acomodare pentru elevii români care se întorc din străinătate. Astfel, copiii vor beneficia de cursuri de limbă, cultură și civilizație română, în paralel cu orele de curs obligatorii.

Inițiativa prevede pregătirea profesorilor și a psihopedagogilor pentru a răspunde nevoilor specifice ale acestora, precum și obligativitatea unităților de învățământ cu un număr mai mare de cinci elevi anterior școlarizați în străinătate de a elabora un plan pentru sprijinirea integrării acestora, prin crearea unui pachet de acțiuni de asistență, consiliere psihopedagogică dedicată elevilor, ateliere, tabere și alte activități extracurriculare.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Acest material a fost plătit de USR
Cod unic de identificare: 41240005

[td_block_11 custom_title="Related Article" limit="1" post_ids="328426"]
spot_imgspot_img
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță
Răzvan Chiruță este redactor-șef al PRESShub (presshub.ro), din ianuarie 2022. Anterior, a fost redactor-șef al revistei Newsweek România, din 2018 până în 2021, și cotidianului România liberă, între 2015 și 2017. Este absolvent de Jurnalism, în cadrul Universității „Al.I.Cuza” din Iași, și a urmat un master în Managementul instituțiilor mass-media (fără disertație) la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Și-a început cariera la Opinia studențească, cunoscuta școală de presă din Iași. A lucrat în presa locală, apoi a devenit corespondent pentru Iași al cotidianului Evenimentul Zilei. Din 2004, a coordonat pentru șase luni secția de corespondenți a Evenimentului Zilei. A mai lucrat la săptămânalul Prezent și a colaborat cu revistele Dilema Veche și Suplimentul de Cultură. Este co-autor în volumele „Mass-media și democrația în România post-comunistă” (ed. a II-a), Ed. Institutul European, Iași, 2013, și „COVID - 19. Dimensiuni ale gestionarii pandemiei”, Editura Junimea, Iași, 2020.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Primarii USR din București reclamă penal că le-au fost furate voturi

Primarii USR din București, de la Sectorul 1 și...

Unde sunt voturile REPER. Partidul acuză fraude în procesele verbale de la secțiile de vot

Unde sunt voturile REPER. Partidul a făcut public faptul...

Cine scoate tinerii la vot. Interviu cu influencerul Silviu Faiăr

Cine scoate tinerii la vot. Prezența la alegerile europarlamentare...

Cum a afectat războiul Parcul Național Kamenskaya Sich din Ucraina. Consecințe de mediu

Cum a afectat războiul Parcul Național Kamenskaya Sich și...