Cum s-au chinuit românii 200 de ani să scape de năpasta „sfinților părinți” de la Muntele Athos

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

Cum s-au chinuit românii 200 de ani să scape de năpasta „sfinților părinți” de la Muntele Athos, un grup care a adus pagube și nenorociri pe capul locuitorilor din România, scrie Aktual24.

Pătrunși în țările române începând cu secolul XVI-lea, când diverși boieri și domnitori au început să facă donații constând în terenuri, păduri și mănăstiri către așezăminte ecleziastice de la Muntele Athos ori către Patriarhiile din Constantinopole, Alexăndria, Antiohia și Ierusalimului, călugării greci și-au extins permanent puterea și influența.

Domnitorii români s-au luptat 200 de ani cu ei, cei care au reușit în final să-i pună capăt fiind domnitorul Alexandru Ioan Cuza și premierul său, Mihail Kogălniceanu, prin secularizarea averilor bisericești din 1863.

Însă acest act s-a făcut cu zvârcoliri incredibile.

Citește și: 48 kilometri de cale ferată, aproape să fie făcute cadou lui Gruia Stoica

Năpasta „sfinților părinți” de la Muntele Athos

Călugării greci s-au luptat cu ferocitate pentru prada lor, iar în final, când au pierdut partida, au distrus și incendiat tot ce n-au putut căra cu ei, aruncând în urmă blesteme îngrozitoare și ocări.

Deși de la secularizarea averilor deținute de „sfinții părinți“ de la Muntele Athos au trecut 150 de ani, chiar și în ziua de azi mai sunt stareți ai mănăstirilor de acolo care n-au pierdut speranța că într-o bună zi vor recapătă pământurile și pădurile „lor“ în România.

Începută în a doua jumătate a anilor 1500 ca un act de milostenie și cucernicie, ceea ce avea să devină ulterior afacerea mănăstirilor închinate a căpătat, la mijlocul secolului al XIX-lea, proporții monstruoase.

În 1863, când domnitorul Alexandru Ioan Cuza și premierul Mihail Kogălniceanu au luat taurul de coarne, în Muntenia existau 69 de mănăstiri, din care 35 (adică peste 50%!) erau închinate unor stăpâni de peste mări și tari.

În Moldova, erau 122 de mănăstiri, din care 29 erau închinate.

Averea așezămintelor de cult era colosală: Biserica deținea circa 25% din totalul suprafeței țărilor române.

Din acești 25%, cam 10% țineau de mănăstirile închinate.

Cifrele par neverosimile, dar sunt confirmate nu doar de istorici, ci și de însăși Biserica Ortodoxă Română.

Continuarea în Aktual24


Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
PressHUB
PressHUBhttps://www.presshub.ro/
PRESShub este mai mult decât o platformă media – este o portavoce pentru presa independentă. Creată în 2018 de Freedom House România, coagulează 44 de publicații acoperind peste jumătate din teritoriul României, acoperind și diaspora. Într-o țară unde presa locală este adesea sufocată de interese politice, PRESShub este o platformă pentru jurnalismul de la firul ierbii, care crede în puterea comunităților bine informate.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related

Alertele de drone din cauza conflictului din Ucraina alungă turiștii din Delta Dunării

Primarul municipiului Tulcea, Ștefan Ilie, susține că apropierea de...

România, pe locul al treilea la Eurovision 2026. Bulgaria a câștigat competiția

Cântăreața bulgară DARA a adus sâmbătă seara Bulgariei prima...

Ilie Bolojan: Dacă PSD va fi în guvernare, PNL va fi în opoziţie. Vrem să fim opţiunea românilor în 2028

Preşedintele PNL, premierul interimar Ilie Bolojan, a declarat sâmbătă,...

Bursa din România a câștigat deja Eurovision 2026

În fiecare an, în timp ce Europa votează pentru...