Mobilitatea europeană a crescut mai rapid decât participarea politică a cetățenilor care trăiesc în alt stat membru, iar Bruxelles-ul încearcă acum să recupereze acest decalaj.
Consiliul UE a adoptat o directivă care simplifică accesul la votul local pentru cetățenii mobili, introduce garanții împotriva radierii automate din registrele electorale și urmărește să reducă barierele administrative care afectează milioane de europeni, inclusiv diaspora românească din interiorul Uniunii.
Directiva actualizează normele europene din 1994, adoptate pentru a permite cetățenilor Uniunii să participe la alegerile municipale în statul membru în care locuiesc, chiar dacă nu au cetățenia acelui stat. Măsura vizează aproximativ 13,5 milioane de „cetățeni mobili ai UE” și va trebui transpusă de statele membre în termen de doi ani de la intrarea în vigoare, relatează 2eu.brussels.
Noile prevederi
Consiliul afirmă că, în practică, cetățenii mobili ai UE continuă să întâmpine dificultăți atunci când vor să își exercite drepturile electorale la nivel local.
Printre problemele menționate se află accesul dificil la informații corecte, procedurile administrative greoaie de înregistrare și riscul de radiere din registrele electorale ale țării de origine.
Noile reguli cer furnizarea proactivă de informații către cetățenii vizați, inclusiv despre drepturile electorale și condițiile de înregistrare. Informațiile ar trebui să fie disponibile și prin traduceri informative în limbi ale Uniunii Europene înțelese pe scară largă.
Directiva introduce și cerințe simplificate de înscriere, pentru ca procedurile să fie mai accesibile și mai coerente între statele membre.
Un alt element important privește protejarea cetățenilor împotriva radierii automate din listele electorale ale țării de origine atunci când se înscriu pentru a vota în statul membru în care locuiesc.
Marilena Raouna, ministru adjunct pentru afaceri europene al Republicii Cipru, a spus că libertatea de circulație trebuie însoțită de capacitatea deplină și egală de a participa la viața democratică.
„Făcând mai ușor votul și candidatura la alegerile locale, consolidăm participarea, întărim încrederea în instituțiile noastre democratice și le oferim celor 13,5 milioane de cetățeni ai UE care trăiesc într-un alt stat membru posibilitatea de a-și exercita pe deplin drepturile democratice”, a spus Raouna.
Dreptul cetățenilor Uniunii de a vota și de a candida la alegerile municipale în statul membru de reședință este prevăzut în tratatele UE și în Carta drepturilor fundamentale. Exercitarea acestui drept este reglementată prin acte adoptate de Consiliu în unanimitate, în cadrul unei proceduri legislative speciale, după consultarea Parlamentului European.
Cât de mare este electoratul mobil din UE și unde se află românii
Potrivit datelor Consiliului UE și Eurostat, la 1 ianuarie 2024 existau aproximativ 14 milioane de cetățeni UE care locuiau într-un alt stat membru, reprezentând peste 4% din electoratul european.
Românii formează cel mai mare grup de cetățeni mobili din UE, cu aproape 2,94 milioane de persoane rezidente în alte state membre.
Votează acest electorat?
Participare efectivă a cetățenilor UE mutați în alte state la alegeri este însă mult mai scăzută decât a cetățenilor statelor gazdă.
Un briefing al Parlamentului European privind Directiva 94/80/CE arată că peste 11 milioane de cetățeni mobili erau de vârstă electorală, însă participarea lor la vot rămâne scăzută comparativ cu cea a naționalilor.
Parlamentul European și Comisia au identificat mai multe bariere recurente:
- lipsa informațiilor clare despre drepturile electorale;
- proceduri birocratice de înscriere;
- obligația de înregistrare prealabilă;
- informații insuficiente în limba maternă;
- confuzie privind votul în țara de origine versus țara de reședință;
- teama de radiere din registrele electorale naționale.
Tocmai aceste obstacole au stat la baza reformelor adoptate acum de UE privind votul cetățenilor mobili.
Date sistematice despre românii care votează la locale în Spania, Italia, Germania sau alte state sunt fragmentare, deoarece fiecare stat colectează separat informațiile privind alegătorii UE nenaționali.
Totuși, există câteva tendințe documentate:
Românii folosesc intens dreptul de vot în alegerile românești din diaspora.
România are una dintre cele mai mari diaspore din UE, iar votul extern a devenit un actor politic important, mai ales la prezidențiale și europarlamentare. Diaspora românească participă masiv la alegerile din România, uneori cu profil electoral distinct de cel din țară.
Participarea la politica locală din statele gazdă este mai redusă. Studiile europene privind cetățenii mobili arată că, inclusiv în cazul românilor, integrarea electorală locală este adesea mai slabă decât integrarea socio-economică. Obstacolele sunt în special administrative și lingvistice.
Există însă cazuri de participare politică și reprezentare locală. În state precum Spania, Italia sau Belgia au existat consilieri locali și candidați de origine română sau cetățeni români aleși în administrația locală, deși fenomenul nu este cuantificat uniform la nivel UE.
Există riscul ca acest electorat să fie „pierdut”?
Evident, nu există, în general, riscul unei pierderi juridice a drepturilor electorale, deoarece cetățenii UE mobili păstrează drepturile prevăzute de tratate și legislațiile naționale. Noile reguli europene tocmai încearcă să prevină situațiile în care oamenii sunt radiați automat sau descurajați procedural să voteze.
Există însă un risc politic și democratic de dezangajare.
Comisia și Parlamentul European avertizează că mulți cetățeni mobili ajung într-o zonă de reprezentare incompletă: nu sunt suficient implicați în politica locală din statul gazdă, în timp ce pot menține o relație electorală limitată cu țara de origine.
Rezultatul este că se pot simți insuficient reprezentați în ambele spații politice.
Acest fenomen este uneori descris în literatura de specialitate ca „representation gap” sau deficit de reprezentare a cetățenilor mobili.
Uniunea Europeană încearcă acum să reducă barierele birocratice și informaționale tocmai pentru că mobilitatea europeană a crescut mai rapid decât participarea politică. Românii reprezintă cel mai numeros grup de cetățeni mobili din UE, ceea ce face din această temă nu doar o chestiune europeană, ci și una importantă pentru reprezentarea democratică a României în următorii ani.
