Poate o lege nouă să-i încheie mandatul unui primar pentru o faptă din trecut, care nu era sancționată, la momentul comiterii, cu pierderea mandatului? Aceasta ar fi, în esență, întrebarea din spatele „amendamentului Fritz”, prevederea din noua legislație a integrității asociată public cu situația lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR.
Doi profesori de drept de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au ajuns la concluzii diferite. Reporterii „Ziarul de Iași” au discutat cu cei doi experți în drept constituțional „în orb”, înainte ca motivarea CCR să fie publicată, vineri seară.
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, prin decizia din 17 august, critica de neconstituționalitate formulată împotriva unei prevederi din noua legislație a integrității care poate duce la încetarea unor funcții, demnități sau mandate în cazul unor incompatibilități ori conflicte de interese constatate definitiv. Miza deciziei este importantă: dacă legea va fi promulgată și va intra în vigoare în această formă, prevederea va putea fi aplicată și unor situații constatate definitiv înainte de apariția noii legi, atunci când termenul legal de trei ani nu s-a împlinit.
Norma prevede că persoanelor pentru care, înainte de intrarea în vigoare a legii, incompatibilitatea sau conflictul de interese fusese constatată definitiv și pentru care termenul de trei ani nu se împlinise le încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul la 30 de zile după intrarea în vigoare a legii. Disputa juridică poate fi rezumată printr-o întrebare simplă: o lege nouă reglementează doar efectele viitoare ale unei situații juridice care încă produce efecte sau introduce o consecință juridică nouă pentru un fapt deja consumat și definitiv constatat?
Valerius Ciucă, profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și fost judecător al Tribunalului Uniunii Europene, și conf. dr. Marius Nicolae Bălan, specialist în drept constituțional și director al Departamentului de Drept Public din cadrul Facultății de Drept (UAIC Iași), răspund diferit la întrebare.
Profesorul Valerius Ciucă consideră că soluția CCR ridică o problemă serioasă de retroactivitate și de previzibilitate a legii. Profesorul Marius Bălan apreciază că, strict tehnic, soluția Curții poate fi justificată, deoarece norma poate fi privită ca o dispoziție tranzitorie. În același timp, ambii atrag atenția asupra unei probleme mai largi: riscul ca dreptul și justiția să fie folosite ca instrumente în lupta politică.
[…]
Citiți articolul integral în Ziarul de Iași:
Este evident că prin deciziile sale CCR s-a dovedit a fi o instituție puternic politizată. Si nu e prima dată. Concret, 5 judecători CCR au votat „Amendamentul Fritz” depus de PSD+AUR pe Legea ANI, prin care demnitarii, aleșii locali și functionarii condamnați definitiv pentru incompatibilitate sau conflict de interese își vor pierde mandatele în 30 de zile de la promulgarea legii. Este vorba de judecătorii: Mihai Busuioc, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină și Csaba Asztalos, dintre care primii trei au fost numiți la Curtea Constitutională cu sprijinul PSD.
Prin aceasta se încalcă „principiul neretroactivității legii” care potrivit articolulului 15 din Constituție, prevede că „legea dispune numai pentru viitor”.
Astfel, Articolului 15, Aliniatul (2) : Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
De asemenea, Articolul 147, Aliniatul (4): Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.
Motivarea deciziei CCR, este ambiguă și chiar mai contradictorie în raport cu prevederile constituției. (Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile). Ori , pierderea mandatelor de către demnitarii, aleșii locali și functionarii condamnați definitiv pentru incompatibilitate sau conflict de interese , în 30 de zile de la promulgarea legii, nu este deloc o excepţie a legii penale sau contravenţionale mai favorabile.
Asadar, decizia CCR reprezintă un atac periculos la adresa democraţiei. Este și opinia unor experţi în drept constituţional:
(Vezi: https://www.cotidianul.ro/emil-boc-despre-amendamentul-fritz-si-riscul-degradarii-democratiei-in-romania-cu-mana-curtii-constitutionale/)
Nu cerceta aceste legi,
Că esti nebun DE le-ntelegi !
N-am pus ghilimelele de rigoare,fiindcă poetul,folosind in loc de DE,CAND,da alt sens acestor versuri.
Si chiar ai fi nebun de le-ai întelege dacă n-ai sti despre inteesele lor ilegitime si subterane.Ai crede ca acesti decidenti constitutionali sunt ca soferul acela bolnav de epilepsie,care a dat peste pietonii de pe trotuar,la Brasov.
Aici,ca sa iasă cum au stabilit,ignorand argumentele esentiale,au”dezbracat”functia de persoana detinatoare,pentru ca aceasta mai bine sa ramană in pielea goală decat sa mai fie violată cu conflictul de interese de catre această”infractoare”.Si nu se putea pune capat acestei obscenitati decat printr-o speculatie juridică,care da bine la publicul larg.Și astfel a fost prezentată la aproape toate posturile tv.,ca fiind o masură necesară pentru a proteja functia de tot felul de vicii si vicisitudini,aratand lumii ca CCR vegheaza la apararea functiilor statului de tot felul de raufacatori.A fost suficient,restul nu mai conteaza.Lumea onestă e mica…..
Scamatoria juridică este si mai mare,cand te uiti în această nouă lege retroactivantă,și vezi ca fapta pentru care a fost” condamnat”primarul Timisoarei este dezincriminată.Sau ca această faptă a fost comisa in primul mandat care a expirat de cand taica.Sau cand vezi ca prezumtivul benificiu al conflictelor de interese,din proprie initiativă,aceasta curte îl piteste prin”decretarea”nepublicarii declaratiilor de avere si de interese despre care cea mai mare parte a radioteleviziunilor n-au scos o vorbă.