Poate o lege nouă să-i încheie mandatul unui primar pentru o faptă din trecut, care nu era sancționată, la momentul comiterii, cu pierderea mandatului? Aceasta ar fi, în esență, întrebarea din spatele „amendamentului Fritz”, prevederea din noua legislație a integrității asociată public cu situația lui Dominic Fritz, primarul Timișoarei și președintele USR.
Doi profesori de drept de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași au ajuns la concluzii diferite. Reporterii „Ziarul de Iași” au discutat cu cei doi experți în drept constituțional „în orb”, înainte ca motivarea CCR să fie publicată, vineri seară.
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins, prin decizia din 17 august, critica de neconstituționalitate formulată împotriva unei prevederi din noua legislație a integrității care poate duce la încetarea unor funcții, demnități sau mandate în cazul unor incompatibilități ori conflicte de interese constatate definitiv. Miza deciziei este importantă: dacă legea va fi promulgată și va intra în vigoare în această formă, prevederea va putea fi aplicată și unor situații constatate definitiv înainte de apariția noii legi, atunci când termenul legal de trei ani nu s-a împlinit.
Norma prevede că persoanelor pentru care, înainte de intrarea în vigoare a legii, incompatibilitatea sau conflictul de interese fusese constatată definitiv și pentru care termenul de trei ani nu se împlinise le încetează de drept funcția, demnitatea sau mandatul la 30 de zile după intrarea în vigoare a legii. Disputa juridică poate fi rezumată printr-o întrebare simplă: o lege nouă reglementează doar efectele viitoare ale unei situații juridice care încă produce efecte sau introduce o consecință juridică nouă pentru un fapt deja consumat și definitiv constatat?
Valerius Ciucă, profesor universitar la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și fost judecător al Tribunalului Uniunii Europene, și conf. dr. Marius Nicolae Bălan, specialist în drept constituțional și director al Departamentului de Drept Public din cadrul Facultății de Drept (UAIC Iași), răspund diferit la întrebare.
Profesorul Valerius Ciucă consideră că soluția CCR ridică o problemă serioasă de retroactivitate și de previzibilitate a legii. Profesorul Marius Bălan apreciază că, strict tehnic, soluția Curții poate fi justificată, deoarece norma poate fi privită ca o dispoziție tranzitorie. În același timp, ambii atrag atenția asupra unei probleme mai largi: riscul ca dreptul și justiția să fie folosite ca instrumente în lupta politică.
[…]
Citiți articolul integral în Ziarul de Iași:
