Pentru Nicușor Dan testul Pahonțu este unul definitoriu, va avea o greutate mai mare decât toate făcutele și nefăcutele de până acum.
Un editorial de Andreea Pora, Revista22 (27 august 2026).
A trecut deja o zi de la investigația Recorder despre implicarea generalului Lucian Pahonțu, șeful SPP, unul dintre cei mai puternici oameni din stat, în reprimarea manifestanților din 21 decembrie 1989 de la Universitate și a protestelor de la Mineriadă și șeful statului nu a avut nicio reacție. Nu ne mai surprinde. Nu doar lentoarea și lipsa fermității au intrat deja în profilul personajului, ci și, mai grav, inexistența unor repere morale, a perspectivei asupra istoriei recente în concordanță cu aceea a părții active a electoratului căruia i-a cerut votul. Dezamăgitor e un cuvânt prea blând.
În cazul Pahonțu, președintele are de dat însă un examen și mai dur, pentru că este vorba de raportarea la două evenimente cruciale în istoria de 36 de ani a României democratice: Revoluția și Mineriada, în care au fost împușcați și arestați oameni. Implicarea generalului Pahonțu e bine documentată de investigația Recorder, iar miniciunile lui au ieșit la iveală acum.
Faptul că atâția președinți au știut că generalul a făcut parte din aparatul represiv ( Securitate) și totuși l-au numit și păstrat în funcție, spune multe despre atotputernicia Securității și a urmașilor ei, despre influența pe care încă o exercită în stat, despre ingerințele în politica la vârf. Dar să zicem ( deși e greu de crezut) că nu au știut că Pahonțu a fost direct implicat în represiune. Acum însă se știe. Teoretic nu mai e cale de întoarcere: demiterea a devenit obligatorie.
[…]
Citiți editorialul integral în Revista 22, pentru a vedea de ce „testul Pahonțu” este un moment definitoriu al mandatului lui Nicușor Dan:
