CNSAS a început în octombrie 2023 verificarea generalului Lucian Pahonțu în urma unui demers făcut de jurnalistul Virgil Burlă pentru PressHub. Un an mai târziu, Jandarmeria Română a confirmat că păstrează documente întocmite înainte de Revoluție, care nu au fost predate CNSAS. Instituția nu a precizat însă explicit dacă printre acestea se găsește dosarul personal al actualului director al SPP.
Investigația publicată recent de Recorder a arătat că Lucian Pahonțu, cunoscut ca fost ofițer al Trupelor de Securitate, a comandat un pluton în noaptea de 21 decembrie 1989, în acțiuni în apropierea baricadei de la Intercontinental. Plutonul comandat de el a fost trimis în zona Pieței Revoluției și pe strada Ion Cîmpineanu (fosta strada 13 Decembrie).
Cu aproape trei ani înainte de publicarea acestor dezvăluiri, PressHub începuse propriile demersuri pentru verificarea trecutului generalului prin jurnaliștii Sidonia Bogdan și Virgil Burlă. La 11 octombrie 2023, jurnalistul Virgil Burlă a cerut Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității să stabilească dacă Lucian Pahonțu a fost lucrător sau colaborator al fostei Securități.
CNSAS a început verificarea în octombrie 2023
În răspunsul nr. P 3191/23, datat 6 noiembrie 2023, CNSAS a confirmat că solicitarea fusese înregistrată și că procedura de verificare a directorului SPP fusese inițiată.
Documentul a fost semnat de Constantin Buchet, președintele CNSAS, și transmis jurnalistului Virgil Burlă. Redăm integral răspunsul:
Domnului Virgil BURLĂ
Stimate Domnule BURLĂ,
Confirmăm primirea corespondenței dumneavoastră și înregistrarea acesteia în evidențele C.N.S.A.S. sub nr. P 3191/23 din data de 11.10.2023.
Astfel, ca urmare a primirii acordului dumneavoastră expres de prelucrare a datelor cu caracter personal, vă informăm că instituția noastră a inițiat procedura de verificare pentru domnul General Lucian-Silvan PAHONȚU – Director al Serviciului de Protecție și Pază, în conformitate cu prevederile art. 3 lit. h) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, cu modificările și completările ulterioare.
Rezultatul final al acestor verificări urmează să vă fie adus la cunoștință.
Cu stimă,
Președinte,
Constantin BUCHET
Răspunsul demonstrează că CNSAS a pornit formal verificarea generalului în urma solicitării PressHub. Instituția promitea că rezultatul final îi va fi comunicat jurnalistului. Până în prezent, PressHub nu a primit o decizie care să stabilească dacă Pahonțu a fost sau nu lucrător ori colaborator al Securității.
Documentul din 2023 trebuie corelat și cu informațiile publicate de Snoop, potrivit cărora CNSAS mai începuse o verificare a generalului încă din 2008, la solicitarea unei persoane fizice. Este posibil ca demersul PressHub să fi generat o procedură distinctă sau reluarea cercetărilor. CNSAS nu a explicat cum se raportează verificarea deschisă în 2023 la cea despre care afirmă că se află în lucru de 18 ani.
Citește și: Insecuritatea președintelui
Jandarmeria recunoaște că păstrează documente de dinainte de Revoluție
Pentru a afla unde se găsesc documentele relevante, PressHub a solicitat informații și Inspectoratului General al Jandarmeriei Române. Răspunsul a venit la 5 noiembrie 2024, sub numărul 248.987, după o solicitare înregistrată la 29 octombrie.
Jandarmeria a confirmat că deține în arhiva proprie documente create înainte de 22 decembrie 1989. Instituția a susținut însă că acestea nu intră sub incidența OUG nr. 24/2008 privind deconspirarea Securității.
Mai mult, Jandarmeria a precizat că documentele fuseseră consultate de o comisie CNSAS în 2001, dar Consiliul nu solicitase predarea lor.
Redăm integral răspunsul:
ROMÂNIA
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
JANDARMERIA ROMÂNĂ
INSPECTORATUL GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE
CENTRUL DE INFORMARE PUBLICĂ
NECLASIFICAT
București
Nr. 248.987
Din 05.11.2024
Exemplar nr. 1
Transmis prin: e-mail
Către,
Domnul Burlă Virgil
Stimate domnule,
Ca răspuns la solicitarea dumneavoastră, formulată în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, înregistrată la sediul instituției noastre cu nr. 248.987 din 29.10.2024, vă comunicăm următoarele:
Inspectoratul General al Jandarmeriei Române deține în depozitul de arhivă unități arhivistice create anterior datei de 22 decembrie 1989, dar care nu fac obiectul prevederilor O.U.G. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
Conform prevederilor Legii nr. 16/1996, depozitul de arhivă este gestionat de personal specializat cu atribuții în gestionarea și păstrarea unităților arhivistice.
În perioada 18.06 – 30.10.2001, o comisie din cadrul C.N.S.A.S. a studiat documentele care se regăsesc în conținutul unităților arhivistice create anterior datei de 22 decembrie 1989, iar în urma acestei activități nu a solicitat predarea acestora către C.N.S.A.S.
Vă asigurăm în continuare de toată disponibilitatea în ceea ce privește oferirea informațiilor de interes public privind activitatea instituției noastre, cu respectarea prevederilor legale.
Ofițer responsabil cu aplicarea Legii nr. 544/2001
Mr.
Ciobanu Laurențiu-Nicolae
Răspunsul confirmă că Jandarmeria deține unități arhivistice întocmite înainte de căderea regimului comunist și că acestea au rămas în depozitul instituției. Jandarmeria justifică nepredarea prin faptul că documentele nu ar face obiectul legislației privind deconspirarea Securității.
Instituția nu menționează însă explicit numele lui Pahonțu și nici nu afirmă direct că deține dosarul său personal. În consecință, documentul nu permite formularea categorică potrivit căreia Jandarmeria a recunoscut că păstrează „dosarul Pahonțu”. El dovedește însă că arhiva instituției conține acte anterioare Revoluției care nu au ajuns la CNSAS, deși Consiliul încerca să verifice trecutul generalului.
O comisie CNSAS a văzut arhiva, dar nu a cerut-o
Poziția Jandarmeriei ridică alte întrebări. Potrivit răspunsului, o comisie CNSAS a studiat aceste documente timp de peste patru luni, între 18 iunie și 30 octombrie 2001. După consultare, Consiliul nu ar fi solicitat predarea lor.
Nu este clar ce documente au fost analizate, dacă printre ele se aflau dosarele de cadre ale foștilor ofițeri ai Trupelor de Securitate și în baza căror criterii s-a decis că arhiva nu trebuie preluată. De asemenea, nu se știe dacă verificarea generalului Pahonțu, începută ulterior, a determinat CNSAS să revină la Jandarmerie și să ceară documente individuale.
Răspunsul din 2024 transferă astfel o parte din responsabilitate către CNSAS: Jandarmeria susține că nu a refuzat predarea unei arhive solicitate, ci că reprezentanții Consiliului au consultat documentele și nu le-au cerut.
„Ai fix CNSAS-ul pe care ai vrut să îl ai”
Răzvan Popa, cercetător CNSAS cu o experiență de 25 de ani în investigarea arhivelor fostei Securități, susține că întârzierea verificării lui Lucian Pahonțu este consecința slăbirii sistematice a instituției.
„Ai fix CNSAS-ul pe care ai vrut să îl ai”, afirmă acesta, indicând subfinanțarea, politizarea conducerii și plecarea specialiștilor. Popa acuză și dependența Consiliului de instituțiile care continuă să păstreze documente ale fostei poliții politice, vorbind despre „predări de dosare cu țârâita”.
Nici registrele-jurnal ale rețelei informative nu ar fi fost transferate integral, deși sunt esențiale pentru identificarea persoanelor recrutate sau folosite de Securitate. Cercetătorul amintește că angajații au avertizat încă din 2023, prin apelul „Salvați CNSAS”, asupra degradării instituției și pierderii personalului specializat. „Am rămas o mână de nostalgici”, spune Popa, explicând că verificarea arhivelor necesită experiență, cunoașterea indicativelor militare și confruntarea unor evidențe incomplete. Declarațiile integrale, pe PressHub.
Citește și: Președintele dă testul Pahonțu
Pahonțu, în dispozitivul din 21 decembrie 1989
Investigația Recorder aduce însă date concrete despre activitatea lui Lucian Pahonțu înainte de 1990. Generalul a fost ofițer al Trupelor de Securitate între 1987 și 1990 și comandant de pluton în cadrul UM 0305 Băneasa. Unitatea făcea parte din Comandamentul Trupelor de Securitate, structură subordonată direct Departamentului Securității Statului.
Pe 21 decembrie 1989, plutonul comandat de locotenentul Pahonțu a fost trimis în centrul Bucureștiului și a ajuns în apropierea baricadei de la Intercontinental. În acea zonă, forțele regimului comunist au deschis focul împotriva manifestanților. Au fost ucise 48 de persoane, aproximativ 150 au fost rănite, iar peste 1.200 au fost bătute și arestate.
Prezența lui Pahonțu în dispozitiv rezultă din rapoarte militare și din declarația dată chiar de el după Revoluție. Actualul director al SPP a susținut că subunitatea sa nu a intrat în contact cu manifestanții și nu a deschis focul. Recorder a identificat însă mărturii potrivit cărora militarii UM 0305 se aflau în apropierea baricadei în momentul represiunii.
Aceeași unitate apare și în documentele privind intervenția din 13 iunie 1990 împotriva manifestanților din Piața Universității. Atunci, sute de persoane au fost bătute și ridicate de forțele de ordine, iar 260 de oameni au fost transportați ilegal la cazarma de la Măgurele.
Recorder a cerut Jandarmeriei acces la documentele Comandamentului Trupelor de Securitate privind Revoluția și Mineriada. Instituția a refuzat consultarea unei părți a arhivei, invocând caracterul clasificat al actelor sau faptul că acestea privesc siguranța și integritatea națională. Unele documente ar putea deveni accesibile abia după 100 de ani, în 2089–2090.
Din 2023, când PressHub a determinat CNSAS să pornească o nouă procedură de verificare, și până la dezvăluirile Recorder, întrebarea a rămas aceeași: cum poate fi clarificat trecutul șefului SPP dacă documentele esențiale se află încă la instituția care moștenește arhiva fostelor Trupe de Securitate și nu sunt accesibile integral nici CNSAS, nici publicului?
