O întrebare circulă de câtva timp pe rețelele de socializare: credeți că ar trebui interzise partidele pro-ruse din Republica Moldova?
Majoritatea participanților la acest sondaj, cu răspunsul oarecum sugerat, se pronunță categoric: DA, partidele pro-ruse trebuie interzise pentru că reprezintă un pericol la adresa siguranței naționale în condițiile agresiunii Rusiei în Ucraina.
Dar avem o dilemă: cum ar trebui să se apere democrația fără a-și încălca principiile constitutive? În chestiunea interzicerii partidelor pro-ruse există două contraargumente, de care guvernarea de la Chișinău nu poate să nu țină cont:
- Sunt partide parlamentare, au în spate felii de electorat.
- Riscul escaladării din partea Rusiei.
Totuși există precedente: partidele din rețeaua Șor au fost scoase în afara legii pentru finanțare ilegală și pentru coruperea alegătorilor în favoarea Rusiei cu participarea serviciilor secrete de la Moscova. Au existat, probe, dovezi incontestabile, obținute inclusiv cu ajutorul jurnaliștilor de investigație, care au condus la interzicerea acestor formațiuni.
Când vorbim de cazuri penale, de grave încălcări ale legii, lucrurile sunt clare. Dar ce înseamnă să fii „pro-rus” din punct de vedere politic, ideologic, cultural și moral? Ce înseamnă să fii pro-rus, ca individ și partid? Este această calitate obligatoriu condamnabilă?
Complexitatea unei definiții
Să spunem din start că pentru a fi „pro-rus” nu e nevoie să fii neapărat etnic rus sau găgăuz în Basarabia. Există moldoveni, adică etnici români cu nostalgii pentru URSS și simpatii pentru Rusia putinistă – reminiscențe ale educației comuniste și complexe personale. Pentru ei este mai simplu să se identifice cu spațiul rusesc (marele imperiu!) decât cu cel românesc, unde ar trebui să intre într-o altă competiție, de aceea ar dori „limbă moldovenească” și un stat moldovean subordonat Rusiei.
În cazul unor opțiuni politice și ideologice asumate, trebuie spus că a fi „pro-rus” în Republica Moldova înseamnă a respinge modelul european, adică statul de drept, și a disprețui normele democratice, așa cum au făcut guvernările comuniste și oligarhice de la Chișinău (chiar dacă formal se declarau „pro-europene” – cum o făcea regimul Plahotniuc).
Vorbim, așadar, de opțiuni civilizaționale profund divergente. Pentru că a fi pro-european sau pro-occidental înseamnă opusul a ceea ce reprezintă modelul Putin cu toate ororile lui bine cunoscute.
[…]
Citește analiza integrală în Deutsche Welle:
