Incidentul din 5 iunie 2026, când patru drone navale ucrainene au ajuns în apele teritoriale românești și s-au autodistrus, a generat una dintre cele mai agresive campanii de dezinformare din ultimele luni în spațiul informațional de limbă română. Pornind de la un eveniment real și de la îngrijorările legitime ale populației privind securitatea regiunii Mării Negre, mai multe voci din mediul online au construit o narațiune conspiraționistă potrivit căreia Ucraina ar fi încercat deliberat să provoace un dezastru în Portul Constanța pentru a atrage România și NATO într-un război direct cu Federația Rusă, arată o analiză a platformei Digital Forensic.
Mesajul a fost promovat inițial pe diverse platformele de socializare, fiind ulterior amplificat de website-uri și comentatori din ecosistemul „mediatic marginal” pentru promovarea unor poziții anti-occidentale, anti-ucrainene sau conspiraționiste. În centrul acestei narațiuni se află afirmația că drona descoperită în Portul Constanța nu ar fi ajuns accidental în zonă, ci ar fi avut ca obiectiv distrugerea terminalelor petroliere și provocarea unei explozii catastrofale care ar fi șters urmele operațiunii și ar fi determinat NATO să intervină militar împotriva Rusiei. La prima vedere, povestea poate părea convingătoare. Ea conține toate ingredientele necesare pentru a genera emoție și viralitate: imagini reale, explozii, infrastructură critică, presupuse interese geopolitice ascunse și acuzații privind existența unei mușamalizări orchestrate de autorități și presă. Cu toate acestea, o analiză atentă a faptelor disponibile public arată că narațiunea este construită aproape exclusiv pe speculații, presupuneri și conexiuni arbitrare, nu pe dovezi verificabile.
Potrivit informațiilor comunicate oficial de Guvernul României, Ministerul Apărării Naționale și Administrația Prezidențială, în dimineața zilei de 5 iunie o dronă navală a fost observată în Dana 78 a Portului Constanța. În urma verificărilor efectuate de autoritățile române și a contactelor stabilite cu partea ucraineană, s-a confirmat că Ucraina pierduse controlul asupra a patru drone navale implicate într-o operațiune militară desfășurată în Marea Neagră. Una dintre acestea a ajuns în port, o alta s-a autodistrus în afara acestuia, iar două au explodat în largul mării. Autoritățile române au instituit imediat măsuri de securitate, au restricționat traficul naval, au evacuat zonele considerate vulnerabile și au activat procedurile de intervenție necesare pentru protejarea populației. În urma exploziilor nu au existat victime. Apoi președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au declarat că partea ucraineană a informat autoritățile române cu privire la pierderea controlului asupra dronelor și la posibilitatea autodistrugerii acestora. Potrivit explicațiilor oficiale, forțele ucrainene au pierdut controlul asupra mijloacelor navale ca urmare a acțiunilor de război electronic desfășurate de Federația Rusă. De asemenea, autoritățile române au precizat că drona care a explodat în port a intrat în modul automat de autodistrugere, nefiind detonată controlat de către operatori.
Potrivit analizei Digital Forensic, aceste elemente sunt esențiale pentru înțelegerea modului în care a fost construită ulterior narațiunea conspiraționistă. În ciuda existenței unei cronologii oficiale și a confirmării faptului că nu a fost vorba despre o singură dronă, ci despre patru mijloace navale care au fost pierdute simultan, promotorii teoriei conspirației au selectat exclusiv elementele care puteau susține o interpretare alarmistă. În locul unei analize bazate pe dovezi, au apărut afirmații pe website-uri, forumuri și rețele de socializare că drona ar fi fost trimisă deliberat către terminalele petroliere din Constanța, și că operatorii ucraineni ar fi urmărit în timp real deplasarea acesteia și că autodetonarea ar fi fost realizată pentru a distruge probele care ar fi demonstrat existența unui plan de atac asupra României. Și acum, să analizăm datele din spațiul informațional de limbă română.
Citește articolul integral în Digiforteam.ro
(Sursa imagine: Digital Forensic)
