Republica Moldova și Ucraina au mers până acum „la pachet” în negocierile de aderare la Uniunea Europeană, însă Bruxelles-ul transmite tot mai clar că acest lucru nu este garantat pe termen lung. Comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, spune că viitoarele aderări vor fi decise strict „pe merit”, iar țara care avansează mai repede în reforme va putea merge înainte separat.
Declarația alimentează scenariul în care Republica Moldova s-ar putea desprinde de Ucraina în cursa spre UE, pe fondul temerilor europene legate atât de războiul declanșat de Rusia, cât și de ceea ce diplomații europeni numesc deja „efectul Orbán” — riscul ca viitoare state membre să blocheze deciziile Uniunii după aderare.
Lecții învățate
Se vorbește (jurnalistic) mult despre „efectul Trump”, când vine vorba de șubrezirea relației transatlantice, lipsa de încredere între aliații europeni și Washington și efectele devastatoare ale războiul din Iran, pornit de SUA și Israel, asupra economiilor globale.
La nivelul UE, mai exista un asemena element care influențează multe decizii, mai ales actualul proces de extindere spre est: „efectul Orban”, fostul premier ungar, care dintr-un tânăr reformist anticomunist, s-a transformat în timpul ultimilor 16 ani la conducerea țării, în suveranistul ultraconservator, avocat al „democrației iliberale”.
Uniunea Europeană pregătește mecanisme mai dure pentru a se asigura că viitoarele state membre nu se abat de la reforme și nu folosesc dreptul de veto pentru a bloca deciziile europene după aderare, a declarat comisara europeană pentru extindere, Marta Kos.
„Dacă noul stat membru respectă regulile, nu se va întâmpla nimic. Dacă nu le respectă, mecanismele de protecție vor lovi puternic — iar exact acest sistem îl construim acum”, a spus Kos într-un interviu acordat publicației Politico, în marja reuniunii miniștrilor de externe ai UE de la Luxemburg.
Luni, 15 iunie, Uniunea Europeană a deschis oficial primul „cluster” (grup de capitole) din negocieri detaliate de aderare cu Ucraina și Republica Moldova. În paralel, Muntenegru a închis oficial încă două capitole de negociere și s-a apropiat și mai mult de aderare.
Comisia Europeană are deja „câteva idei” pentru întărirea sistemului, a explicat Kos, inclusiv introducerea unor mecanisme de protecție și a unor perioade de tranziție înainte ca noile state membre să primească toate drepturile depline în UE.
Executivul european discută aceste variante cu statele membre care se tem că extinderea ar putea complica procesul decizional sau că unele guverne ar putea reveni asupra reformelor după aderare.
Țări precum Franța, Germania și Olanda au susținut în repetate rânduri că orice nou val de extindere trebuie însoțit de garanții clare că reformele vor continua și după aderare și că noile state nu vor destabiliza echilibrul de putere din Uniune.
Citește și: INTERVIU Ridicarea MCV pentru România nu e un motiv de celebrare – PRESShub
Cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron susțin inclusiv o integrare europeană în etape.
Ideea este ca state precum Albania sau alte țări din Balcanii de Vest să primească anumite beneficii economice și politice înainte de aderarea completă.
„Ce observ acum, în ultimele săptămâni, este că tot mai mulți lideri europeni se implică și vin cu idei”, a spus Kos. „Sper că în curând vom putea spune mai multe, dar ideea principală este că, din experiențele anterioare cu unele state membre, am avut probleme pentru că regulile nu au mai fost respectate după aderare.”
Efectul Orbán
Un exemplu invocat frecvent la Bruxelles este Ungaria lui Viktor Orbán. În ultimii ani, Budapesta a blocat în mod repetat decizii europene privind sancțiunile împotriva Rusiei și a folosit dreptul de veto pentru a încetini sprijinul european pentru Ucraina. În plus, peste 10 miliarde de euro din fonduri europene au fost înghețate din cauza acuzațiilor privind încălcarea standardelor democratice și a independenței justiției.
Diplomații europeni spun că vor să evite repetarea unei astfel de situații cu viitoarele state membre.
Luna trecută, Muntenegru — o țară cu puțin peste 600.000 de locuitori — a început redactarea tratatului de aderare la UE, ceea ce a alimentat speranțele că ar putea deveni primul nou stat membru după aderarea Croației, în 2013. Potrivit Martei Kos, tratatul Muntenegrului ar putea deveni modelul pentru viitoarele extinderi.
„Ce va fi nou de această dată — și se va întâmpla pentru prima dată în tratatul de aderare al Muntenegrului — este modul în care ne asigurăm că, odată ce o țară devine membră UE, regulile vor continua să fie respectate și peste cinci, zece sau cincisprezece ani”, a explicat comisara europeană.
Premierul muntenegrean Milojko Spajić declara recent pentru POLITICO că țara sa „nu se va opune mecanismelor de protecție”, atât timp cât acestea sunt clare, previzibile și folosite doar atunci când statele încalcă într-adevăr angajamentele asumate.
Admiterea pe merit
În același timp, Marta Kos a insistat că procesul de aderare trebuie să rămână bazat pe merit.
Ucraina și Republica Moldova au avansat până acum împreună în negocieri, însă, după deschiderea tuturor capitolelor de negociere, „țara care livrează mai mult va putea avansa mai repede”, a mai spus Marta Kos.
(Sursa foto: Parlamentul European / Facebook)
