DIICOT a emis ordonanță de clasare în dosarul în care fostul consilier prezidențial și profesor universitar Cătălin Avramescu avea calitatea de suspect pentru pornografie infantilă, a anunțat chiar acesta pe Facebook. Ancheta pornise de la o plângere depusă de fosta sa parteneră, aflată în conflict cu el pe tema custodiei celor doi copii minori, plângere care avea la bază, potrivit relatărilor din presă din luna august, două fotografii cu unul dintre copii, în vârstă de trei ani, refuzând să poarte scutec.
Cazul s-a soldat cu o percheziție domiciliară efectuată de cinci persoane mascate și înarmate, dimineața, și cu ridicarea telefonului, tabletei și laptopului lui Avramescu, păstrate de anchetatori aproximativ o lună și jumătate. Potrivit acestuia, telefonul i-a fost interceptat timp de o lună.
Acuzații la adresa conducerii DIICOT
După ce a aflat de soluția de clasare, Avramescu a publicat un mesaj dur la adresa instituției, în care ridică o serie de întrebări asupra proporționalității anchetei. Fostul consilier prezidențial susține că, deși cele două SMS-uri care ar fi stat la baza suspiciunilor datau din octombrie 2025, telefonul i-a fost interceptat abia în august 2026 – la mult timp după ce copiii nu mai locuiau cu el. El se întreabă, de asemenea, de ce ancheta a inclus verificarea comunicațiilor de pe laptop, accesarea unor fișiere Word și urmărirea poziției telefonului pe hartă, elemente pe care le consideră disproporționate față de acuzația inițială.
Citește și: CSM a aplicat fostei șefe a Tribunalului Gorj o lege scoasă din sertar acum două decenii
Mesaje de interes
Un detaliu pe care Avramescu îl developează în postare este legat de convorbirile interceptate. Din sutele înregistrate pe durata unei luni, procurorii ar fi reținut ca fiind „de interes” doar două – una cu o rudă din Italia, cealaltă cu eseistul Horia-Roman Patapievici, care i-ar fi transmis un mesaj de susținere. Avramescu folosește acest detaliu pentru a susține că ancheta ar fi avut, în opinia sa, o motivație politică, nu una legată de acuzația formală.
Pe baza acestor elemente, Avramescu califică dosarul drept o formă de „poliție politică” menită să îi închidă gura și cere public demisia procurorului-șef al DIICOT, Codrin Miron, și a adjunctului acestuia, Alex Florența. „Cer public demisia lui Codrin Miron – actualul șef al DIICOT – și a lui Alex Florența – adjunctul lui. Nu vă este rușine? Așa arată actul de justiție într-o țară democratică?”, se întreabă Avramescu.
El adresează totodată președintelui Nicușor Dan două întrebări. Dacă este mulțumit de numirile făcute la conducerea instituției și cât timp îl va menține în funcție pe Lucian Pahonțu, șeful Serviciului de Protecție și Pază, aflat el însuși, de câteva săptămâni, în centrul unui scandal public legat de trecutul său profesional dinainte de 1989. „Cei aflați în spatele acestei mizerii sunt oameni din „servicii” care acum se dau pe lângă președintele Nicușor Dan. Ei au crezut că toți sunt ca ei: șantajabili și lași. Cu mine nu le-a mers și nu le va merge”, mai arată Avramescu.
Și totuși. Până la urmă, cred că vor fi existând și securiști buni. Sau fi-vor printre ei și oameni. Ne vom lămuri curând. Și dacă ei există va răsări, și in România, după 88 ani, puțină democrație. Să nu mai fie nevoie să ieșim din țară pt a respira aer de libertate. Nu ne sufocăm nici după 35 ani de aerul acesta sufocant al comunismului sovietic?!