Dosarul Martax, singura cauză în care Parchetul General a declarat recurs în casație după decizia Lin II a CJUE

Data:

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește PRESShub pe Google News

Parchetul General a transmis, la solicitarea PRESShub, că a analizat dosarele pe care le-a instrumentat și că doar într-o singură cauză a aplicat decizia Lin II a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Astfel, pe 24 iulie, a promovat recurs în casație în dosarul nr. 1750/1/2021*, împotriva deciziei din 23 iunie 2026 pronunțate de instanța supremă.

Dosarul nu se mai regăsește pe portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), instanță care șterge procesele imediat după pronunțare de pe portal. L-am recuperat de pe alte platforme și astfel ne-am dat seama că este vorba despre cei 147 de taximetriști din Brașov trimiși în judecată în cazul „Martax”.

„Ca urmare a publicării Hotărârii CJUE în cauza C-280/25, la data de 16 iulie 2026 (Lin II), a fost efectuată o analiză a tuturor cauzelor în care procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția judiciară, Serviciul judiciar penal au asigurat reprezentarea Ministerului Public în şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în care ar putea fi îndeplinite condițiile de exercitare a unei căi de atac extraordinare, în raport cu cele statuate de CJUE.

Răspunsul transmis de PG la întrebarea dacă Ministerul Public a declarat vreun recurs in casatie ca urmare a hotărârii CJUE din Lin 2

S-a constatat existenţa unei singure cauze de această natură, în consecință fiind promovat recurs în casație la data de 24 iulie 2026, în dosarul nr. 1750/1/2021*, împotriva deciziei penale nr. 145/A din 23 iunie 2026, pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția penală”, se arată în răspunsul transmis de Parchetul General către PRESShub.

Citește și: Lia Savonea pune sub semnul întrebării comentariile din mass-media despre dosarele penale: „Un fenomen de exces de dezbatere juridică”

Comunicări contradictorii

Anterior, Parchetul General a transmis publicației G4Media faptul că decizia CJUE – prin care faptele penale nu se prescriu atât de repede – se aplică doar în cazurile de fraudă cu fonduri europene și evaziune fiscală cu prejudicii mai mari de 50.000 de euro.

Direcția Națională Anticorupție (DNA), condusă de procurorul Viorel Cerbu, a susținut contrariul, în sensul că decizia Lin II a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se aplică și în cazurile de corupție, nu doar în cele de fraudă cu fonduri europene și evaziune fiscală.

Condamnări pentru evaziune fiscală

În februarie 2024, judecătoarele Simona Elena Cîrnaru, Ioana Bogdan şi Oana Burnel, de la instanța supremă, au ținut cont de deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescripția, nu au încetat procesul penal și au aplicat condamnări la închisoare pentru evaziune fiscală administratorilor companiei de taximetrie Martax.

Administratorii Marian Dorha şi Maria-Ionela Bârsan au primit câte șase ani de detenție pentru evaziune fiscală de peste 2 milioane de lei, iar firmele SC Compania Martax SRL şi SC Martax SRL au primit amenzi penale de 112.000 de lei, respectiv 160.000 de lei, pentru evaziune fiscală.

Unii dintre șoferii complici au primit pedepse cuprinse între 10 luni și un an și patru luni de închisoare.

În 2016, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov au trimis în judecată patronii firmei Martax și 147 de taximetriști, angajați sau colaboratori ai firmelor Compania Martax SRL și SC Martax SRL, pentru evaziune fiscală.

Citește și: „Se scot dosare cu trolere, cu geamantanele”. Judecătoarea Liliana Alexe acuză nereguli la Curtea de Apel București

Acuzele procurorilor

Administratorii celor două firme, Marian Dorha, Maria Ionela Bârsan (avocat în cadrul Baroului Brașov), Maria Dorha și Ioan Marian Bârsan, au evidențiat doar parțial veniturile reale obținute din deconturile zilnice depuse de șoferii taximetriști angajați, în perioada ianuarie 2009 – 30 septembrie 2014. Potrivit anchetatorilor, doar prin această manevră, în cazul Companiei Martax SRL prejudiciul este de 3.046.523 de lei, iar în cazul Martax SRL, de 3.573.414 lei.

De asemenea, administratorii au contabilizat cheltuieli nereale cu salariile șoferilor, respectiv restul net de plată, care nu a fost achitat niciodată șoferilor, deși aceștia semnau statele de plată, întrucât își obțineau venituri proprii prin utilizarea frauduloasă a aparatelor de taxat. Astfel, societățile s-au sustras de la plata taxelor datorate statului, prejudiciile fiind de 1.976.544 de lei în cazul Companiei Martax SRL și de 2.140.216 lei în cazul Martax SRL, în perioada ianuarie 2009 – 25 noiembrie 2014.

spot_imgspot_img
Virgil Burlă
Virgil Burlă
Virgil Burlă este jurnalist din anul 2000. A început la Iași, apoi a continuat la București, unde s-a specializat ca reporter pe domeniul justiției. Mai colaborează cu Europa Liberă România.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Ultimele știri

Abonează-te la newsletter-ul nostru

Pentru a fi la curent cu cele mai recente știri, oferte și anunțuri speciale.

Mai multe articole similare
Related