Parchetul General a transmis, la solicitarea PRESShub, că a analizat dosarele pe care le-a instrumentat și că doar într-o singură cauză a aplicat decizia Lin II a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Astfel, pe 24 iulie, a promovat recurs în casație în dosarul nr. 1750/1/2021*, împotriva deciziei din 23 iunie 2026 pronunțate de instanța supremă.
Dosarul nu se mai regăsește pe portalul Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), instanță care șterge procesele imediat după pronunțare de pe portal. L-am recuperat de pe alte platforme și astfel ne-am dat seama că este vorba despre cei 147 de taximetriști din Brașov trimiși în judecată în cazul „Martax”.
„Ca urmare a publicării Hotărârii CJUE în cauza C-280/25, la data de 16 iulie 2026 (Lin II), a fost efectuată o analiză a tuturor cauzelor în care procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția judiciară, Serviciul judiciar penal au asigurat reprezentarea Ministerului Public în şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi în care ar putea fi îndeplinite condițiile de exercitare a unei căi de atac extraordinare, în raport cu cele statuate de CJUE.
S-a constatat existenţa unei singure cauze de această natură, în consecință fiind promovat recurs în casație la data de 24 iulie 2026, în dosarul nr. 1750/1/2021*, împotriva deciziei penale nr. 145/A din 23 iunie 2026, pronunțată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secția penală”, se arată în răspunsul transmis de Parchetul General către PRESShub.
Comunicări contradictorii
Anterior, Parchetul General a transmis publicației G4Media faptul că decizia CJUE – prin care faptele penale nu se prescriu atât de repede – se aplică doar în cazurile de fraudă cu fonduri europene și evaziune fiscală cu prejudicii mai mari de 50.000 de euro.
Direcția Națională Anticorupție (DNA), condusă de procurorul Viorel Cerbu, a susținut contrariul, în sensul că decizia Lin II a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se aplică și în cazurile de corupție, nu doar în cele de fraudă cu fonduri europene și evaziune fiscală.
Condamnări pentru evaziune fiscală
În februarie 2024, judecătoarele Simona Elena Cîrnaru, Ioana Bogdan şi Oana Burnel, de la instanța supremă, au ținut cont de deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescripția, nu au încetat procesul penal și au aplicat condamnări la închisoare pentru evaziune fiscală administratorilor companiei de taximetrie Martax.
Administratorii Marian Dorha şi Maria-Ionela Bârsan au primit câte șase ani de detenție pentru evaziune fiscală de peste 2 milioane de lei, iar firmele SC Compania Martax SRL şi SC Martax SRL au primit amenzi penale de 112.000 de lei, respectiv 160.000 de lei, pentru evaziune fiscală.
Unii dintre șoferii complici au primit pedepse cuprinse între 10 luni și un an și patru luni de închisoare.
În 2016, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov au trimis în judecată patronii firmei Martax și 147 de taximetriști, angajați sau colaboratori ai firmelor Compania Martax SRL și SC Martax SRL, pentru evaziune fiscală.
Acuzele procurorilor
Administratorii celor două firme, Marian Dorha, Maria Ionela Bârsan (avocat în cadrul Baroului Brașov), Maria Dorha și Ioan Marian Bârsan, au evidențiat doar parțial veniturile reale obținute din deconturile zilnice depuse de șoferii taximetriști angajați, în perioada ianuarie 2009 – 30 septembrie 2014. Potrivit anchetatorilor, doar prin această manevră, în cazul Companiei Martax SRL prejudiciul este de 3.046.523 de lei, iar în cazul Martax SRL, de 3.573.414 lei.
De asemenea, administratorii au contabilizat cheltuieli nereale cu salariile șoferilor, respectiv restul net de plată, care nu a fost achitat niciodată șoferilor, deși aceștia semnau statele de plată, întrucât își obțineau venituri proprii prin utilizarea frauduloasă a aparatelor de taxat. Astfel, societățile s-au sustras de la plata taxelor datorate statului, prejudiciile fiind de 1.976.544 de lei în cazul Companiei Martax SRL și de 2.140.216 lei în cazul Martax SRL, în perioada ianuarie 2009 – 25 noiembrie 2014.
De departe,acest articol prezintă unul din cele mai importante evenimente judiciare,cu conotatii majore nationale,din acest an.Si ne arată consecinta usturatoare a unei politici judiciare(a fost o succesiune de decizii care au avut,la origine,aceeasi viziune) savarsită de oameni în robe multicolore,de la înalte curti,unde marii politicieni corupti le-au securizat”gardul”,pentru ca acestia sa se poată juca in liniste „de-a baba oarba” cu principiul suprematiei dreptului european fată de cel intern,prevazut foarte clar de Constitutie.Tonul l-a dat CCR din vremea lui Dorneanu,care lua lumină de la Moscova si care,printr-o caricatură juridică scaldata într-un bolsevism juridic,a motivat decizia inversă a suprematiei dreptului,pe atat de multe pagini încat aveai nevoie de un translator în limba romană ca să intelegi ceva.
Acum,evident ca pentru acest înalt magistrat,dupa atatea precedente,e floare la ureche sa decupeze cazurile de coruptie de celelalte fraude,considerandu-le,chiar apriori,în afara incidentei deciziei LIN ll a CJUE.
Dar,oare cazurile mari de coruptie nu aduc”atingere intereselor financiare ale UE”,asa cum se exprimă Curtea Europeană,care din acest motiv a generat curentul extremist suveranist??!! Ele nu afecteaza cuantumul PIB-ului Romaniei,cand acestea însumează PREJUDICII de zeci de miliarde !?Și asta numai scriptic,fiindcă,în realitate,îl(pib-ul) micsorează si mai mult raportat la potentialul sau de crestere??!!Or,tocmai si din acest PIB bugetul UE se alimentează procentual,cu titlu de cotizatie !? Avem si în Constitutia noastra un exemplu,în acest sens.Bunaoara,la Curtea de Conturi,unde legea fundamentală prevede ca aceasta controlează finantele publice atat la intrarea lor(agenti economici etc.)în bugetul de stat,cat si la iesirea lor(cheltuielile publice).