O investigație Rise Project scoate la iveală povestea lui Anatolie Tripăduș, un afacerist moldovean în vârstă de 69 de ani, căutat de Interpol de 14 ani.
Condamnat definitiv în Republica Moldova la 16 ani de închisoare pentru escrocherii, delapidări și spălare de bani, acesta a reușit să își piardă urma și să se stabilească la București, unde și-a schimbat oficial numele în Anatolie Vitușinscaia și a obținut și cetățenia rusă.
Sub această nouă identitate, fugarul a participat nestingherit la recepții oficiale ale Ambasadei Rusiei la București și a încercat să cumpere obiective energetice strategice din România, precum termocentralele Mintia, Galați și Arad, lansând promisiuni de investiții de sute de milioane de euro.
Mai nou, același personaj vizează o investiție de amploare în Zona Liberă Giurgiu, prin intermediul unui consorțiu cu legături rusești și israeliene.
ENERGIA UNUI FUGAR
- Căutat prin rețeaua Interpol de 14 ani, un afacerist moldovean a început să vâneze companii strategice în România.
- L-am găsit la București cu o altă identitate. A făcut promisiuni de investiții și de sute de milioane de euro în ofertele de preluare ale unor centrale termoelectrice (Mintia, Galați și Arad), controlate de statul român la acel moment.
- Susține că derulează acum parteneriate cu afaceriști ruși și israelieni pentru o investiție de amploare în Zona Liberă Giurgiu.
- Deși era urmărit internațional, afaceristul a mers nestingherit la o recepție organizată de Ambasada Federației Rusiei de la București, fiind flancat în fotografiile oficiale chiar de ambasador și de atașatul militar al Kremlinului – expulzat între timp din România.
Investiții strategice
Un coș de flori pe care scrie „Home” completează cadrul de un alb imaculat de la intrarea în apartamentul din cartierul Militari, unde fugarul moldovean Anatolie Tripăduș (69 de ani) și-a declarat oficial domiciliul în București.
Nu l-am găsit acolo, deși noul proprietar spune că încă primește corespondența lui în cutia poștală, iar firmele lui se mută de la o adresă la alta.
De 14 ani, Tripăduș reușește să fenteze Interpolul și să tatoneze preluarea unor companii strategice în România: de la colosul energetic Termocentrala Mintia la CET Arad și CET Galați.
Promisiunile lui de investiții au fost și de sute de milioane de euro, însă firmele pe care le-a înființat în România nu depun bilanțuri, astfel că nu e clar de unde vin banii.
Declară că este ofițer în rezervă și a fost condamnat în Republica Moldova pentru multiple fraude. A primit în final o sentință de 16 ani de închisoare pentru nu mai puțin de 10 capete de acuzare – de la escrocherii, privatizări frauduloase, delapidări și până la spălare de bani.Are acum triplă cetățenie: moldovenească, rusă și română.
„Până în prezent, nu au fost recepționate din partea statelor membre INTERPOL comunicări privind localizarea sau depistarea (n.r. lui). Astfel, măsura de căutare internațională se menține în continuare”, ne-a răspuns luna trecută Inspectoratul General de Poliție (IGP) de la Chișinău.
Am întrebat și biroul Interpol din Chișinău, care funcționează în cadrul IGP, iar răspunsul ne-a venit tot de la Poliție: încă din mai 2012, Tripăduș a fost „anunțat pe canalele OIPC Interpol în căutare internațională cu arest și extrădare”.
Baza de date Interpol nu-l listează ca persoană căutată, astfel că am revenit la IGP să ne spună ce fel de solicitare a trimis organizației internaționale și dacă România, Bulgaria sau Rusia, țări unde el a deschis afaceri, au fost excluse din lista statelor în care ar fi urmat să fie căutat.
„La 25.05.2012, persoana menționată în solicitare a fost anunțată pe canalele OIPC Interpol în căutare internațională în scop de arest și extrădare, prin emiterea difuziunii roșie, valabilă în toate statele membre ale OIPC Interpol”, ne-a menționat ulterior IGP.
Cum caută Interpol un fugar
Polițiile din țările membre Interpol cooperează prin notificări de culori diferite. De exemplu, culoarea roșie este folosită pentru localizarea și arestarea persoanelor căutate, iar cea galbenă pentru persoanele dispărute. Cererile de localizare și arestare pot circula în două feluri.
Nota roșie („red notice”) este emisă de Secretariatul General al Interpolului, la cererea unei țări, după ce o echipă specială verifică dacă respectă regulile organizației.
Difuziunea roșie, ca în cazul lui Tripăduș, este trimisă direct de biroul Interpol al țării care caută persoana, în acest caz Republica Moldova, care putea alege să o trimită către toate statele membre sau doar către o parte dintre ele.
Atât nota roșie, cât și difuziunea au același scop: localizarea și arestarea persoanei. Diferența este că nota roșie trece prin filtrul Interpolului și ajunge la toate statele membre, în timp ce difuziunea pleacă direct de la poliția care o emite.
Potrivit Interpol, difuziunile privind persoanele căutate (roșii), adică cele trimise pentru arestarea, reținerea sau restricționarea deplasării unei persoane condamnate sau acuzate, sunt verificate de grupul operativ pentru notificări și difuziuni pentru a se stabili dacă respectă regulile organizației.
Avocatul Vadim Vieru, specializat în drept penal, spune că autoritățile de la Chișinău ar fi trebuit să facă mai mult pentru capturarea lui:
„Pentru un condamnat fugar, legea moldovenească cere mai mult decât o notă Interpol. Căutarea persoanelor care se eschivează de la executarea pedepsei e o sarcină expresă a activității speciale de investigații. Poliția ține un dosar de căutare, în care trebuie să documenteze măsurile operative luate.
Căutarea activă înseamnă să urmărești legăturile de familie și de afaceri ale fugarului. Din ce îmi spui, pe aceeași cale l-ați găsit și voi. Când află noul nume, poliția trebuie să actualizeze datele din sistemul Interpol și să ceară direct statelor unde are afaceri localizarea și arestarea lui provizorie”.
Tripăduș s-a recăsătorit în 2012 în Danemarca, apoi s-a stabilit în România, în 2013, când a înființat și primele firme cu numele său.
De atunci, fugarul a făcut multe: și-a schimbat identitatea la București, a înființat mai multe afaceri în țări diferite (Rusia, România și Bulgaria) și a participat la cel puțin o recepție organizată de Ambasada Rusiei la București.
Am întrebat și Poliția Română ce demersuri a făcut în cei 14 ani pentru capturarea afaceristului și cum poate o persoană să-și schimbe numele atunci când este căutată prin rețeaua Interpol, dar nu ne-a răspuns până la publicarea articolului.
[…]
Citește investigația integral pe Rise Project:
