Mai multe state europene vor anunța astăzi un nou angajament pentru a ajuta Ucraina să obțină sisteme avansate de apărare antiaeriană, într-un efort major de a reduce dependența Kievului de sprijinul militar american.
O nouă „Declarație de la Kiev”
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va conduce o delegație la Kiev, unde liderii Greciei, României, Croației, Sloveniei și ai altor state sunt așteptați să semneze o „Declarație de la Kiev”, prin care se angajează să mobilizeze finanțare și sprijin logistic pentru consolidarea apărării aeriene a Ucrainei. Proiectul declarației a fost consultat de Politico.
Summitul „Ucraina – Europa de Sud-Est” este un format lansat în 2023, în contextul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, și are loc la Kiev, la 15 iulie 2026.
Cu acest prilej, „președintele Nicușor Dan va reconfirma angajamentul României de a continua să ofere asistență Ucrainei și să contribuie la consolidarea securității și rezilienței regiunii Mării Negre și a Europei de Sud-Est.
Summitul este important și prin prisma susținerii parcursului european al Ucrainei și al Republicii Moldova, urmând să abordeze, totodată, teme precum conectivitatea regională, securitatea energetică și reziliența”, se mai precizează într-o declarație oficială a președinției de la București.
Ucraina vrea integrare în industria europeană de apărare
Ambasadorul Ucrainei la UE, Vsevolod Cențov, a declarat că discuțiile cu Bruxelles-ul nu se limitează la finanțarea industriei de apărare ucrainene.
„Nu discutăm doar despre modul în care Uniunea Europeană poate sprijini financiar industria de apărare a Ucrainei, ci și despre integrarea acesteia în baza industrială europeană de apărare”, a mai spus diplomatul.
Kasparov avertizează asupra unui posibil pas următor al lui Putin
Unul din cei mai vocali critici ai Kremlinului, fostul campion mondial la șah Garry Kasparov avertizează că următoarea mișcare a lui Vladimir Putin ar putea viza statele baltice.
Potrivit acestuia, o eventuală incursiune ar putea avea ca ținte Letonia sau Estonia, membre NATO aflate pe flancul estic al Alianței.
Kasparov: Putin nu se pregătește de pace
Președintele rus Vladimir Putin nu intenționează să încheie un acord de pace cu Ucraina și este mai probabil să escaladeze războiul după alegerile parlamentare din Rusia, programate în septembrie, avertizează opozantul rus Garry Kasparov.
Citește și: Mai poate Putin să escaladeze războiul? Analiștii ruși sunt profund divizați – PRESShub
Avertismentul fostului campion mondial la șah vine în contextul în care Ucraina și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii militare și energetice din Rusia. Ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, susține că aceste lovituri au slăbit Rusia și ar putea oferi Kievului un avantaj în eventualele negocieri.
Kasparov consideră însă că presiunea militară asupra Kremlinului îl va determina pe Putin să escaladeze conflictul, nu să accepte compromisuri. În opinia sa, orice acord care nu presupune o înfrângere clară a Rusiei i-ar oferi Moscovei doar timpul necesar pentru a se regrupa.
„Putin a escaladat întotdeauna atunci când s-a simțit în dificultate. Cea mai firească formă de escaladare este provocarea”, a declarat Kasparov, unul dintre cei mai cunoscuți critici ai Kremlinului aflați în exil.
Țările baltice, posibila următoare țintă
Kasparov estimează că o astfel de provocare ar putea viza un stat de pe flancul estic al NATO, precum Letonia sau Estonia, pentru a testa dacă ceilalți membri ai Alianței – în special Statele Unite – și-ar respecta obligațiile de apărare colectivă.
El invocă și modificările legislative propuse recent în Rusia, care facilitează mobilizarea militarilor prin eliminarea obligativității examenului medical înainte de încorporare, considerând că acestea indică pregătiri pentru o nouă fază a conflictului.
Opozantul rus respinge și argumentul potrivit căruia Rusia nu ar mai avea resurse pentru deschiderea unui nou front. Potrivit lui, Moscova nu ar avea nevoie de o invazie pe scară largă pentru a submina credibilitatea NATO.
În schimb, Kremlinul ar putea ocupa un mic oraș de frontieră, eventual cu o populație majoritar vorbitoare de limbă rusă, și ar urmări reacția Alianței.
Dacă Statele Unite nu ar interveni pentru apărarea statului atacat, consideră Kasparov, Putin și-ar atinge obiectivul strategic: să demonstreze că garanțiile de securitate ale NATO nu mai sunt credibile.
O nouă rundă dificilă de negocieri privind sancțiunile
În paralel, ambasadorii statelor membre ale UE reiau negocierile asupra celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, după ce discuțiile de marți noapte s-au încheiat fără un acord.
Propunerile aflate pe masă prevăd menținerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc la 44,10 dolari pe baril, pentru a împiedica Moscova să profite de eventualele creșteri ale prețurilor energiei generate de tensiunile din Orientul Mijlociu.
Citește și: Fără Patriarhul Kiril: UE ar putea adopta luni al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei
Noile sancțiuni ar urma să vizeze și băncile și intermediarii financiari implicați în plata importurilor de combustibili fosili din Rusia.
Grecia și Austria cer excepții
Negocierile rămân dificile. Grecia este îngrijorată de impactul noilor restricții asupra industriei sale navale, în timp ce Austria încearcă să obțină compensații pentru Raiffeisen Bank, care și-a menținut operațiunile în Rusia și ar fi afectată de noile restricții privind fluxurile financiare.
„Este foarte greu, dar încă sperăm să ajungem la un acord”, a declarat un diplomat european implicat în negocieri. Un alt oficial a criticat însă cererea Vienei: „Multe companii europene au pierdut bani pentru că au părăsit Rusia. Este absurd ca o bancă să primească acum despăgubiri după ce a rămas acolo patru ani și a continuat să facă profit.”
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
