Analiști și comentatori ruși sunt tot mai nesiguri când vine vorba de capacitatea Kremlinului de a intensifica războiul din Ucraina, după mai bine de patru ani de la lansarea ofensivei la scară largă împotriva țării vecine. În timp ce naționaliștii cer o ofensivă mult mai agresivă, alți observatori se îndoiesc că Rusia mai dispune de resursele necesare. În același timp, apare întrebarea dacă președintele Vladimir Putin ar fi dispus să-și piardă imaginea de lider dur chiar înaintea alegerilor parlamentare din septembrie, desi alegerile în Rusia nu sunt neapărat un test real de popularitate.
Politologul rus Vladimir Pastuhov, care predă la Londra, susține într-o analiză recentă că, dacă Putin nu va reuși să schimbe percepția tot mai răspândită în Europa potrivit căreia nu mai este „un tigru siberian, ci doar un tigru de hârtie”, presiunea occidentală asupra Rusiei va continua să crească. Pastuhov se întreabă dacă liderul de la Kremlin își va „pierde cumpătul” în fața dificultăților tot mai mari sau dacă va rămâne „cumpătat”. Potrivit analistului, reputația lui Putin de politician „dur” începe să se erodeze „în cel mai nepotrivit moment posibil”, chiar înaintea alegerilor parlamentare programate între 18 și 20 septembrie.
„Trebuie să demonstreze fermitate, de preferință înainte de alegeri, nu după. Pentru asta ar fi util un atac bine țintit în august sau septembrie, astfel încât toată lumea să înțeleagă cu cine are de-a face”, scrie Pastuhov.
Naționaliștii cer o ofensivă mai dură
De mai mult timp, ultranaționaliștii ruși cer o escaladare a războiului, deși nu este clar ce înseamnă concret acest lucru și dacă armata rusă mai are capacitatea să îl pună în practică. Bloggerul militar Iuri Barancik susține că, înainte de venirea iernii, orașele Rusiei trebuie făcute „intangibile”.
„Atât timp cât inamicul are timp și resurse să pregătească atacuri, le va continua. Trebuie să ajungem în situația în care nu va mai avea altă preocupare decât să se îngroape cât mai adânc și să tremure de frică”, afirmă acesta.
Și comentatorul economic Dmitri Drize vede puține motive de optimism. „Se pare că toate părțile sunt mai degrabă pregătite să continue lupta decât să încheie pacea. Cele mai multe prognoze indică faptul că este mai probabil ca războiul să intre într-o nouă etapă de escaladare a violenței”, scrie el.
Sondajele pun presiune pe Kremlin
Unul dintre cele mai urmărite canale anonime de Telegram din Rusia susține că deteriorarea stării de spirit din societate ar putea obliga conducerea rusă să ia „decizii politice de mare amploare” în viitorul apropiat. Canalul invocă inclusiv un sondaj realizat de institutul american Gallup, potrivit căruia optimismul inițial al rușilor față de război s-a transformat treptat în pesimism.
„După mai bine de patru ani de război, pesimismul privind economia și nivelul de trai a atins cel mai ridicat nivel. Cu cât conflictul durează mai mult, cu atât răbdarea populației față de costurile și sacrificiile războiului va fi mai greu încercată”, arată studiul.
Potrivit sondajului, aproximativ 60% dintre respondenți consideră că situația economică s-a înrăutățit. În opinia unor comentatori ruși, astfel de date sporesc presiunea asupra Kremlinului, atât pe front, cât și în plan propagandistic.
„Rusia luptă la limita posibilităților”
Nu toți comentatorii cred însă că Putin mai dispune de opțiuni reale pentru o escaladare militară. Publicistul Dmitri Sevrîukov susține că Rusia luptă deja „la limita capacităților sale”.
„Contrar convingerilor unor naționaliști înfierbântați, Rusia luptă în prezent la limita posibilităților sale, iar o armată europeană și ucraineană unită ne-ar depăși din toate punctele de vedere”, afirmă el. În opinia sa, Kremlinul se confruntă cu două variante: „o groază fără sfârșit sau un sfârșit groaznic”. „În timp ce președintele pare să o aleagă pe prima, societatea se pregătește tot mai mult pentru cea de-a doua”, concluzionează analistul.
„Liniile roșii” ale elitelor
Și canalul anonim de Telegram „Geheimkanzlei” apreciază că așa-numitele „linii roșii” invocate de Moscova sunt, în realitate, limitele pe care elitele ruse nu sunt dispuse să le depășească. Autorii susțin că atacurile ucrainene asupra infrastructurii civile din Rusia afectează imaginea de stabilitate cultivată de Kremlin și îi obligă pe liderii ruși să ia în calcul o nouă escaladare pentru a nu părea slabi.
Rogozin propune o nouă „armă-minune”
Fostul șef al agenției spațiale ruse Roscosmos, Dmitri Rogozin, a prezentat la rândul său ceea ce descrie drept o posibilă „armă decisivă”. Potrivit acestuia, dacă Rusia ar reuși să blocheze accesul Ucrainei la rețeaua de sateliți Starlink sau să distrugă sistematic acești sateliți, armata ucraineană și-ar pierde avantajul în utilizarea dronelor.
„În acest caz, războiul s-ar încheia în două-trei săptămâni cu înfrângerea completă a inamicului”, a susținut Rogozin, fără a prezenta dovezi că un asemenea plan ar fi realizabil.
