Cultura nu înseamnă doar muzee, festivaluri sau finanțări pentru artiști, ci și democrație, educație, sănătate și identitate europeană.
Aceasta este ideea centrală a declarației „Europe for Culture, Culture for Europe”, semnată la Bruxelles de liderii principalelor instituții ale Uniunii Europene, președintele Consiliului European, președinta Comisiei Europene și lidera Parlamentului European. Documentul promite protejarea libertății artistice, sprijin pentru creatorii europeni, acces mai larg la cultură și o abordare atentă a provocărilor aduse de inteligența artificială, plasând cultura în centrul proiectului european pentru următorii ani.
Miza declarației
Declarația reafirmă rolul Uniunii Europene în protejarea diversității culturale și lingvistice și în integrarea dimensiunii culturale în toate politicile europene, cu respectarea competențelor naționale. Această formulare este importantă pentru că domeniul cultural rămâne în mare parte responsabilitatea statelor membre, iar rolul UE este mai ales de sprijin, coordonare, finanțare și promovare.
Cele trei instituții (Consiliu, Comisie și Parlament) spun că vor să plaseze cultura în centrul proiectului european prin protejarea libertății artistice, a diversității culturale, a incluziunii și a condițiilor echitabile pentru artiști. Declarația promite sprijin pentru sectoarele culturale și creative prin finanțare, inovare, consolidarea capacității și promovarea Europei ca lider cultural și creativ la nivel global.
Documentul pune cultura și în legătură directă cu valorile Uniunii Europene. Potrivit declarației, sectoarele culturale și creative contribuie la formarea unei identități europene comune și susțin valori precum libertatea, egalitatea și respectul pentru drepturile omului. În această logică, cultura nu este tratată ca ornament al politicii europene, ci ca spațiu în care cetățenii înțeleg ce au în comun și ce valori vor să apere.
Declarația afirmă că arta și cultura pot ajuta Europa să răspundă unor probleme actuale precum tensiunile geopolitice, schimbările climatice, tranziția digitală, inegalitățile sociale și criza de sănătate mintală. Documentul menționează și contribuția sectoarelor culturale și creative la creștere economică, inovare, coeziune teritorială și sustenabilitate ecologică.
Principiile declarației
Cele douăsprezece principii ale declarației acoperă atât drepturile și condițiile de muncă ale artiștilor, cât și accesul publicului la cultură. Printre angajamente se află protejarea libertății de exprimare artistică, promovarea unei remunerații corecte și a unor condiții decente de muncă, precum și respectarea rolului partenerilor sociali.
Un element relevant pentru viitorul sectorului cultural este referirea la inteligența artificială. Declarația cere o abordare etică, centrată pe om și bazată pe drepturi în folosirea AI, ceea ce privește direct artiștii, creatorii, editorii, producătorii și instituțiile culturale afectate de noile tehnologii de generare, reproducere și distribuție a conținutului.
O altă parte a declarației privește accesul mai larg la cultură și la profesiile creative, în special pentru tineri, persoane vulnerabile sau marginalizate. Instituțiile europene se angajează să sprijine accesul incluziv la cultură, educația artistică și parcursul tinerilor artiști sau al celor proveniți din medii dezavantajate.
Declarația recunoaște și efectele culturii asupra sănătății și stării de bine. Instituțiile europene spun că vor să folosească potențialul culturii pentru dezvoltare regională, inclusiv prin turism sustenabil, și să sublinieze rolul culturii în răspunsurile politice la provocările ecologice.
Patrimoniul cultural european este prezentat ca domeniu care trebuie protejat, inclusiv cu ajutorul tehnologiilor digitale. Această direcție vizează conservarea patrimoniului, accesul la colecții și arhive, dar și folosirea instrumentelor digitale pentru ca memoria culturală europeană să fie păstrată și transmisă mai ușor.
Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a spus că „povestea Europei este spusă prin arta, cultura și creativitatea sa”. Ea a afirmat că declarația transmite semnalul că instituțiile europene vor continua să plaseze cultura în centrul proiectului european, prin sprijinirea creatorilor, protejarea libertății artistice și consolidarea diversității culturale și lingvistice.
Nikos Christodoulides, președintele Republicii Cipru, care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, a spus că investiția în artiști, patrimoniu și creativitate este și o investiție în democrație, libertate și valorile care țin Europa unită. El a descris cultura ca prioritate strategică pentru viitorul Europei, într-un moment de incertitudine geopolitică și schimbare tehnologică rapidă.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a afirmat că cultura este „în centrul identității noastre” și o sursă de forță economică și geopolitică pentru Europa. Ea a spus că instituțiile se angajează să protejeze libertatea artistică și să facă arta accesibilă tuturor cetățenilor, în special tinerilor.
(Sursa foto: Greta Hoffman / Pexels.com)
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
