Președintele american Donald Trump a anunțat ridicarea sancțiunilor împotriva exporturilor rusești de motorină, a anunțat un armistițiu „energetic” între Ucraina si Rusia (de care nimeni nu știe nimic) și a cerut din nou înlăturarea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Ș ce face Uniunea Europeană, în acest context geopolitic, descrisă și drept „aliații europeni” ai Washingtonului?
Luni, miniștrii de externe ai Uniunii Europene urmează să aprobe cel mai amplu pachet de sancțiuni împotriva Rusiei de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, vizând capacitatea Moscovei de a produce rachete. Măsurile sunt și un răspuns la intensificarea atacurilor hibride rusești, au declarat patru diplomați și oficiali europeni.
…și vizele Schengen?
Miniștrii urmează să avanseze și cu planurile de restricționare a vizelor pentru turiștii ruși și foștii combatanți, precum și să analizeze modalități de limitare a deplasărilor diplomaților ruși în interiorul Uniunii, potrivit acelorași surse.
Anul trecut, cetățenilor ruși le-au fost eliberate aproximativ 478.000 de vize turistice pentru spațiul Schengen, multe dintre ele cu intrări multiple.
Acest sistem reprezintă un risc pentru securitatea Europei, într-un moment în care cresc îngrijorările legate de acte de sabotaj, incendieri și alte forme de război hibrid atribuite Moscovei, a declarat pentru Politico, ministrul suedez al Justiției, Gunnar Strömmer.
„Cred că este evident pentru toată lumea că există vulnerabilități în sistemul nostru, de care dușmanii noștri se pot folosi”, a spus Strömmer într-un interviu.
„Din câte înțeleg, Comisia pregătește o propunere care, potrivit informațiilor pe care le-am primit, ar urma să fie prezentată în ianuarie anul viitor. Din perspectiva Suediei, ne-am dori să apară chiar mai devreme”, a adăugat ministrul.
Estonia a propus deja interzicerea accesului în UE pentru foștii militari ai forțelor armate ruse. Potrivit ministrului estonian de externe, Margus Tsahkna, aproximativ 650.000 de foști combatanți ar putea fi vizați de interdicție, măsura urmând să fie aplicată „individual, persoană cu persoană”.
După o scădere inițială a numărului de cetățeni ruși care primeau vize de călătorie pentru UE, „cifrele nu mai scad”, a declarat comisarul european pentru migrație, Magnus Brunner.
„Le cerem statelor membre să gestioneze mai bine această situație și să elibereze mai puține vize cetățenilor ruși”, a spus el, adăugând că „se fac progrese”.
„Nu ști niciodată cine sunt, de fapt, acești turiști”, a spus comisarul, explicând de ce Comisia le cere statelor membre să reducă numărul vizelor acordate cetățenilor ruși.
Lovitură pentru industria rusă de rachete
Noul pachet de sancțiuni vizează peste 1.600 de persoane și entități, în principal companii care sprijină efortul de război al Moscovei.
Mai mult de jumătate dintre sancțiuni vizează lanțul de producție a rachetelor balistice din Rusia. Aceste măsuri vor fi menținute timp de trei ani, au precizat oficialii europeni.
„Pachetul este un răspuns clar al UE la atacurile hibride”, a declarat un diplomat european de rang înalt, sub protecția anonimatului, pentru a putea discuta despre sancțiunile confidențiale. „Sperăm cu siguranță că acest lucru va îngreuna și mai mult capacitatea Rusiei de a produce rachete.”
Trump complică frontul comun împotriva Moscovei
Speranțele că Europa și Statele Unite ar putea acționa împreună pentru a sancționa Moscova au fost spulberate la sfârșitul săptămânii trecute de președintele american Donald Trump, care a anunțat că ar fi încheiat un acord cu Vladimir Putin pentru achiziționarea de motorină rusească. Ulterior, Trump a cerut Ucrainei să își aleagă un nou lider.
Liderii europeni au sărit în apărarea președintelui ucrainean.
Premierul polonez Donald Tusk a scris pe platforma X că liderul de la Kiev se poate baza pe „deplina solidaritate a Europei”.
Acordul surprinzător privind motorina a provocat reacții critice și în ambele tabere politice din Congresul american. Un grup de senatori i-a cerut lui Trump să „revină imediat asupra deciziei”, susținând că aceasta este ilegală și riscă să îi ofere lui Putin o „sursă vitală de finanțare”, în timp ce Rusia continuă să ucidă civili ucraineni.
Iar vicepreședinta Comisiei Europene pentru Drepturi Sociale și Competențe, Roxana Mînzatu a comentat într-o discuție cu jurnalistul Vitalie Cojocari:
„Nu mă simt bine când văd aceste tensiuni între Statele Unite și Europa și, de altfel, nici nu sunt extraordinar de optimistă pentru viitor.
Mi-e greu să cred că apropierea uriașă care a existat între Europa și Statele Unite va rămâne la fel. Lucrurile nu rămân la fel”, a mai spus Mînzatu.
Trump anunță un armistițiu energetic, dar acordul rămâne neclar
Duminică, Trump a mai anunțat că Kievul și Moscova ar fi convenit asupra unui armistițiu în domeniul energetic, care să intre „imediat” în vigoare. Nu era însă clar dacă ambele părți acceptaseră, în realitate, acordul.
Zelenski a declarat duminică seara că Ucraina dorește să vadă mai multe detalii.
Potrivit Financial Times, oficiali americani au contactat mai multe capitale europene pentru a convinge Kievul să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești.
„Arma” Statelor Unite: Ucraina ar putea pierde accesul la livrările de armament și la informațiile furnizate de serviciile de informații americane dacă nu acceptă această solicitare, relatează publicația.
Fostul ministru ucrainean de externe Dmitro Kuleba a avertizat anterior, într-un interviu acordat rețelei Axel Springer Global Reporters Network, că Rusia s-ar pregăti să atace și alte țări europene.
„Noi, ucrainenii, nu trebuie să vă atragem în război — Putin vă va atrage el în război”, a avertizat Kuleba.
(Sursa foto: European Union)
