Acuzația lansată de liderul PSD Sorin Grindeanu, potrivit căreia proiectul de amenajare a Brațului Bala ar fi fost blocat de Greenpeace și WWF prin acțiuni în instanță și plângeri depuse la Comisia Europeană, este infirmată de ambele organizații de mediu nominalizate public de fostul ministru al Transporturilor. Greenpeace România și WWF România susțin că nu au atacat proiectul în justiție și nu au făcut sesizări la Comisia Europeană împotriva investiției.
Disputa privind responsabilitatea pentru întârzierea proiectului BALA II a izbucnit în plină criză provocată de debitul foarte scăzut al Dunării și de problemele apărute în alimentarea cu apă a Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Sorin Grindeanu, fost ministru al Transporturilor, actual președinte al Camerei Deputaților, a respins acuzațiile potrivit cărora proiectul ar fi rămas blocat în minister în perioada în care acesta conducea instituția și a indicat drept responsabile două dintre cele mai cunoscute organizații de mediu din România.
„Nu Ministerul Transporturilor a blocat această lucrare, ci fix ONG-urile de mediu”, a susținut Grindeanu. Liderul PSD a nominalizat Greenpeace și World Wide Fund for Nature – WWF, afirmând că organizațiile ar fi atacat proiectul în instanță și, concomitent, ar fi reclamat investiția la Comisia Europeană.
Citește și: Cărbunele patriotic și dependența de Rusia
Greenpeace: „Nici noi și nici ei nu am acționat în instanță”
Contactat în legătură cu declarațiile liderului PSD, Mihnea Matache, reprezentant Greenpeace, infirmă categoric acuzația.
„Domnul Grindeanu inventează vinovați. A spus că Greenpeace și WWF au blocat lucrările pe Brațul Bala, dar nici noi și nici ei nu am acționat în instanță sau n-am făcut vreo sesizare la Comisia Europeană.”
Poziția este una fără echivoc: Greenpeace susține că nu există nici proces intentat de organizație pentru blocarea proiectului BALA II și nici plângere depusă de Greenpeace la Comisia Europeană în acest sens.
„Greenpeace România nu are nicio legătură cu blocarea sau contestarea proiectului de pe brațul Bala. Nu am acționat în instanță, nu am depus sesizări la Comisia Europeană și nu am fost parte din vreo consultare referitoare la acest proiect. Acuzațiile care atribuie ONG-urilor de mediu vina pentru oprirea sau întârzierea acestor lucrări sunt nefondate și reprezintă o dezinformare. Solicităm decidenților politici să își asume managementul, de multe ori defectuos, al proiectelor de infrastructură și să nu mai caute vinovați imaginari în rândul societății civile”, precizează Mihnea Matache.
Și WWF România infirmă acuzațiile lui Sorin Grindeanu, organizația precizând că nu a inițiat niciun demers în instanță pentru blocarea proiectului sau împotriva lucrărilor de la Brațul Bala. Din contră, directoarea WWF România, Orieta Hulea, a declarat pentru PRESShub că „nu am acționat în instanta, am contribuit constructiv la toate întâlnirile organizate de AFDJ și Ministerul Transporturilor”.
Astfel, ambele ONG-uri nominalizate explicit de fostul ministru al Transporturilor neagă exact cele două acțiuni despre care Grindeanu a afirmat că ar fi dus la blocarea investiției.
Cine dezinformează?
Grindeanu a susținut că demersurile ONG-urilor ar fi început imediat după publicarea în Monitorul Oficial, în septembrie 2024, a hotărârii prin care Guvernul aproba indicatorii tehnico-economici pentru investiție.
Motivul contestațiilor ar fi fost, potrivit liderului PSD, protejarea habitatului sturionilor.
„A fost cu sturionul de data asta”, a declarat Grindeanu, care a ironizat în același context și alte situații în care protecția unor specii a influențat proiecte majore de infrastructură.
Cu toate acestea, fostul ministru PSD nu a indicat vreun dosar sau detalii explicite privind acțiunile incriminate și care sunt contestate public de cele două organizații de mediu.
Proiectul BALA II a fost aprobat în 2024
Un lucru este, însă, confirmat de documentele oficiale: proiectul există și a trecut în 2024 de o etapă administrativă importantă.
Prin HG nr. 1.079/4 septembrie 2024 au fost aprobați indicatorii tehnico-economici ai investiției „Restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a brațului Bala pentru asigurarea condițiilor de navigație și de protecție a mediului pe Dunăre”. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 898 din 5 septembrie 2024. Administrația Fluvială a Dunării de Jos arată că proiectul urma să fie finanțat din Programul Transport 2021–2027 și de la bugetul de stat, în limita sumelor aprobate anual.
Investiția urmărește inclusiv redistribuirea debitului între Brațul Bala și Dunărea Veche și creșterea nivelului apei în zona bifurcației cu până la 1,20 metri. Documentația proiectului include, însă, explicit și obiective de protecție a mediului și de asigurare a condițiilor pentru migrația sturionilor.
O altă neconcordanță: un miliard de euro sau un miliard de lei? Grindeanu spune un miliard de euro, documentația un miliard de lei
Sorin Grindeanu a afirmat că pentru proiect ar fi existat „un miliard de euro din fonduri europene alocați”. Documentația publică din 2024 indică însă o valoare totală a investiției de aproximativ 1,02 miliarde de lei, nu un miliard de euro. Proiectul urma să fie finanțat din fonduri europene prin Programul Transport și de la bugetul de stat.
Diferența este semnificativă și ridică o nouă întrebare asupra exactității datelor prezentate de fostul ministru al Transporturilor în apărarea sa.
Cine a blocat, de fapt, proiectul?
Disputa politică a pornit după ce reprezentanți ai USR și premierul interimar Ilie Bolojan au reproșat Ministerului Transporturilor faptul că proiectul nu a fost pus efectiv în practică, deși problema debitelor din zona Bala–Dunărea Veche este cunoscută de ani întregi.
Bolojan a afirmat public că proiectul s-a aflat timp de mai mulți ani la Ministerul Transporturilor fără să fie realizat. Pe de altă parte, Grindeanu încearcă să transfere responsabilitatea către organizațiile de mediu.
Numai că cele două ONG-uri indicate nominal de liderul PSD spun acum exact contrariul: nici Greenpeace, nici WWF nu au deschis vreun proces în instanță (despre care vorbește Grindeanu) și nici nu au făcut plângerea la Comisia Europeană pe care acesta le-o atribuie.
Până la prezentarea unor asemenea documente, acuzația publică formulată de Sorin Grindeanu este contrazisă chiar de ambele organizații pe care acesta le-a nominalizat drept responsabile pentru blocarea proiectului.
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
