Publicat recent de PressHUB, articolul anchetă privind proiectul minier de la Stănija arată impactul de mediu al forajelor arată realitatea alarmantă a impactului pe care îl au forajele nocturne, utilaje grele, pârâurile captate integral și apele toxice deversate necontrolat direct în fondul forestier din Apuseni. În timp ce imaginile de pe teren confirmau un impact de mediu determinat de acțiunile S.C. GEKKO&NEKA INVEST S.R.L., o analiză mai atentă a documentelor oficiale arată că neregulile au rădăcini mult mai adânci, chiar în actele care au stat la baza avizării proiectului de explorare minieră.
Organizațiile de mediu din rețeaua Mining Watch au descoperit că operațiunile derulate de compania S.C. GEKKO&NEKA INVEST S.R.L. în perimetrul Stănija (comuna Buceș, județul Hunedoara) funcționează pe baza unor acte de mediu emise cu vicii de procedură. O analiză comparativă directă între Decizia etapei de încadrare nr. 4871/23.07.2026 (emisă de Direcția Județeană de Mediu Hunedoara) și Memoriul de prezentare redactat de IPROMIN S.A. scoate la iveală discrepanțe mari: autoritățile au avizat foraje geologice de suprafață despre care documentația tehnică inițială nu sufla niciun cuvânt.
De altfel, reamintim că S.C. GEKKO&NEKA INVEST S.R.L. este controlată de controversatul om de afaceri gorjean Ion Negricioiu (zis „Nei”), o figură cu un trecut plin de anchete penale și dosare economice. Arestat preventiv în anul 2000 pentru infracțiuni grave, printre care folosirea cu rea-credință a bunurilor societății, evaziune fiscală și neplata contribuțiilor la pensii, milionarul din Târgu Jiu și-a clădit averea din afaceri de decopertare, transport de steril și tranzacții suspecte cu utilaje grele în bazinele de lignit ale Olteniei. Mutarea sa din mineritul de cărbune spre zăcămintele de aur și cupru din Hunedoara aduce în Apuseni același stil agresiv de operare.
Organizațiile Asociația Declic și Asociația EcouRovinaBucuresci, parte a rețelei Mining Watch România, au sesizat oficial Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG), cerând verificarea de urgență a licenței de explorare nr. 28.022/2024 și sistarea tuturor lucrărilor neconforme.
Forajele propuse în decizie au coordonate fără corespondent
Prima mare neregulă a apărut atunci când introducerea unor lucrări carei nu au fost supuse evaluării reale de mediu. În timp ce Memoriul de Prezentare redactat de IPROMIN S.A. menționa doar măsurători geofizice non-invazive la suprafață și lucrări subterane în vechile galerii, Decizia de încadrare nr. 4871/2026 a apărut din senin cu aprobarea a 13 foraje geologice grele de suprafață.
Discrepanțele identificate includ:
• Lucrări complet diferite: Memoriul vorbea de 96 de foraje exclusiv subterane, executate în interiorul galeriilor redeschise. Decizia de mediu a autorizat însă foraje de suprafață pe teren deschis, o lucrare cu totul diferită ca tehnică și impact.
• Coordonate fără acoperire: Coordonatele geografice (STEREO 70) asignate celor 13 platforme de foraj din seria F1–F27 din Decizia de mediu nu au absolut niciun corespondent în tabelul de puncte din Memoriul IPROMIN.
• Memoriul de prezentare cuantifica o suprafață totală afectată de 4.695 metri pătrați (defalcată pe 2.400 mp pentru platformele galeriilor vechi, 795 mp pentru dezveliri și 1.500 mp pentru șanțuri). Cele 13 platforme de foraj de suprafață adăugate ulterior în Decizie aduc o suprafață suplimentară neevaluată de cel puțin 650 metri pătrați (considerând o estimare minimă de 50 mp per platformă), care nu figura în raportul tehnic inițial.
Realitatea din teren: Distrugeri de până la 16 ori mai mari decât pe hârtie
Pe lângă neregulile din documente, modul în care firma controlată de omul de afaceri Ion Negricioiu execută lucrările depășește orice normă autorizată.
În sesizarea oficială transmisă la data de 1 septembrie 2026 către conducerea ANRMPSG, Mining Watch România solicită:
• Verificarea programului de lucrări: Verificarea dacă cele 13 foraje de suprafață (F1–F27) fac într-adevăr parte din programul aprobat pentru Anul II contractual al Licenței 28.022/2024.
• Controlul zonelor de excludere: Verificarea încadrării coordonatelor forajelor în limita licenței și respectarea zonelor de protecție/excludere.
• Măsuri de suspendare: Sistarea imediată a tuturor operațiunilor de pe teren în cazul confirmării neconcordanțelor între actul de mediu, licența de explorare și execuția efectivă.
Mining Watch România atrage atenția că proiectul de la Stănija tinde să devină un precedent periculos în Munții Apuseni, unde faza de cercetare geologică este folosită ca paravan pentru lucrări miniere de mare amploare, derulate fără autorizațiile necesare și cu încălcarea flagrantă a legislației de mediu.
Nota redacției: Autoarea articolului, Viorica Bold, corespondentă PressHUB la Cluj, este președinta Asociației Ecourovinabucureșci, organizație care asigură reprezentarea juridică și socială a comunității locale în raport cu impactul proiectelor miniere din zonă.
