Curtea de apel din Paris a confirmat condamnarea liderei extremei drepte, Marine Le Pen, pentru deturnarea de fonduri ale Uniunii Europene, dar i-a redus perioada de interdicție de a candida pentru funcții publice. Decizia îi lasă, cel puțin teoretic, deschisă posibilitatea de a participa la alegerile prezidențiale din 2027. Marine Le Pen a anuntat marți seara că va candida la viitoarele alegeri prezidentiale. Jean Bardella, tânărul lider al partidului Rassemblement National, va fi candidat la funcția de premier. Era văzut drept „soluția B” dacă Le Pen ar fi renunțat la candidatură. În sondajele de opinie, își depășise chiar mentorul. „Suntem perechea câștigătoare” a declarat Le Pen într-un interviu la TF1.
Curtea de Apel din Paris a precizat, la începutul lecturii hotărârii, că, deși faptele imputate sunt „grave”, pedepsele privind interdicția de a candida au fost calibrate ținând seama de „libertatea candidaturilor” și de „libertatea electoratului de a alege, condiție esențială a exprimării democratice”.
Un an de arest la domiciliu cu brățară electronică
Curtea de Apel a condamnat-o pe Le Pen la trei ani de închisoare, dintre care doi ani au fost suspendați sub supraveghere. Al treilea an va fi executat sub forma arestului la domiciliu, cu monitorizare prin brățară electronică.
Instanța a dispus și o interdicție de 45 de luni de a candida pentru funcții publice, însă 30 de luni au fost suspendate. Cele 15 luni de interdicție rămase sunt considerate deja executate, deoarece termenul a început să curgă odată cu pronunțarea sentinței în primă instanță, în martie 2025.
În aceste condiții, judecătorii au lăsat practic în seama lui Marine Le Pen decizia privind o eventuală a patra candidatură la președinția Franței.
Citește și: Patru scenarii pentru viitorul UE: cine aderă și cine rămâne pe dinafară până în 2029
Le Pen: nu candidez cu brățară electronică
Totuși, Marine Le Pen a declarat în repetate rânduri că nu este dispusă să intre în cursa prezidențială purtând o brățară electronică.
„Dacă am voie să candidez, dar sunt împiedicată în mod concret să desfășor o campanie electorală liberă, atunci înțelegeți că acest lucru nu este posibil”, afirma ea săptămâna trecută, într-un interviu.
Modul în care se aplică condamnarea cu brățara electronica aparține altei instanțe care ar putea reduce perioada la numai câteva luni, relatează RFI Monde.
Verdictul complică astfel atât din punct de vedere politic, cât și logistic, o eventuală campanie prezidențială.
Le Pen urmează să își anunțe poziția într-un interviu televizat programat pentru această seară.
Deturnarea fondurilor europene în interesul partidului
Politiciana în vârstă de 57 de ani a contestat sentința pronunțată în martie 2025, prin care ea și alți membri ai partidului Rassemblement National au fost găsiți vinovați de utilizarea ilegală a fondurilor Parlamentului European.
Potrivit instanței, între 2004 și 2016, partidul a plătit angajați ai formațiunii, care lucrau strict la nivel național, din fonduri europene destinate exclusiv asistenților europarlamentari.
În primă instanță, Le Pen fusese condamnată la închisoare și la o interdicție de cinci ani de a ocupa funcții alese.
Jordan Bardella, alternativa extremei drepte
Dacă Marine Le Pen va decide, în cele din urmă, să nu candideze, locul său va fi luat de protejatul său politic, Jordan Bardella, liderul în vârstă de 30 de ani al partidului Rassemblement National.
Mai multe sondaje recente îl plasează deja pe Bardella înaintea lui Le Pen în preferințele electoratului. El promovează o linie economică mai liberală decât cea a mentorei sale, orientare care provoacă însă dezbateri în interiorul formațiunii.
Eventuala retragere a lui Marine Le Pen ar marca și un moment de turnură: scrutinul prezidențial de anul viitor va fi primul din aproape trei decenii la care niciun membru al familiei Le Pen nu va intra în cursă. Din 1995 încoace, la fiecare alegere prezidențială a candidat fie Marine Le Pen, fie tatăl său, Jean-Marie Le Pen, care a ajuns în turul al doilea al alegerilor din 2002.
Marine Le Pen spera să candideze pentru a patra oară la alegerile prezidențiale din primăvara anului viitor, când se încheie cel de-al doilea și ultimul mandat al președintelui Emmanuel Macron. Ea a fost învinsă de două ori de Macron în turul al doilea, în 2017 și în 2022, când a obținut peste 41% din voturi.
Citește și: Vulnerabilitatea tinerilor: criza de sănătate mintală a tinerilor și unde este România?
Le Pen și justiția
În timpul procesului de apel, procurorul general Thierry Ramonatxo a criticat atacurile publice lansate de Marine Le Pen la adresa sistemului judiciar după condamnarea pronunțată anul trecut. Lidera extremei drepte susținuse atunci că o „tiranie a judecătorilor” încearcă să o împiedice să candideze la o alegere prezidențială pe care, în opinia sa, ar fi putut să o câștige.
Ramonatxo a replicat că judecătorii nu fac decât să aplice legile adoptate de reprezentanții aleși ai cetățenilor în Parlament. El a afirmat că Le Pen „a ales să atace judecătorii pe scena politică, în loc să reflecteze asupra faptelor care i se reproșează”.
Procurorul a adăugat că afirmații precum „tirania judecătorilor”, „încălcarea statului de drept” sau „asasinat politic” nu fac parte dintr-o dezbatere judiciară într-o societate democratică.
„Aceste expresii nu țin de o confruntare de idei, ci urmăresc să discrediteze în ansamblu activitatea justiției”, a declarat el.
Ramonatxo a avertizat că această strategie este periculoasă și că, în urma atacurilor la adresa magistraților, unii judecători au fost ținta unor amenințări cu moartea.
Întrebat despre condamnarea lui Marine Le Pen, la finalul unei conferințe de presă susținute în timpul vizitei sale în Siria, președintele Emmanuel Macron a refuzat să comenteze decizia instanței.
„Ceea ce este sănătos pentru democrație este ca președintele să nu comenteze hotărârile judecătorești”, a declarat liderul de la Élysée.
(FOTO: AGERPRES FOTO / EPA)
