Primul sondaj de opinie realizat după revolte arată că tulburările au influențat puțin intențiile de vot la alegerile prezidențiale din Franța de anul viitor.
Lidera extremei drepte, Marine Le Pen, se menține în fruntea cursei, în timp ce candidatul extremei stângi, Jean-Luc Mélenchon, se află în continuare într-o competiție strânsă pentru locul al doilea.
Cum se pleacă de la premisa ca nici un candidat nu va câștiga direct, din primul tur, plasarea pe locul al doilea, pentru votul de balotaj este extrem de importantă în matematica electorală.
Chiar și unii adversari ai lui Marine Le Pen se așteptau ca revoltele de la sfârșitul săptămânii trecute să-i aducă o creștere importantă de popularitate.
Un sondaj publicat de Ifop și Fiducial arată schimbări minore în intențiile de vot pentru lidera extremei drepte.
Nici intențiile de vot pentru Jean-Luc Mélenchon, lierul stângii radicale, nu s-au modificat semnificativ.
Guvernul l-a acuzat în repetate rânduri pe candidatul extremei stângi că a contribuit la alimentarea violențelor, acuzații respinse categoric de acesta și de aliații săi.
Sondajul a fost realizat online începând de sâmbătă, la ora 20:00, după izbucnirea revoltelor și a jafurilor, și până luni.
Le Pen se menține detașat în frunte, cu 34% până la 38% din intențiile de vot, în funcție de scenariul electoral analizat.
Cum alegerile prezidențiale din Franța se desfășoară în două tururi, iar primii doi candidați se califică în turul al doilea dacă nimeni nu obține majoritatea voturilor în primul tur, competiția pentru locul al doilea se conturează drept miza principală a scrutinului.
Lupta pentru poziția a doua se anunță strânsă
Poziția lui Mélenchon a rămas aproximativ aceeași ca înainte de protestele de sâmbătă, în pofida încercărilor guvernului și ale adversarilor săi de a-l asocia cu violențele.
În scenariile analizate de sondajul Ifop-Fiducial, candidatul ocupă fie singur locul al doilea, fie se află la egalitate cu un alt candidat.
Avantajul său față de cei mai apropiați competitori — fostul premier de centru-dreapta Édouard Philippe și eurodeputatul de centru-stânga Raphaël Glucksmann — se situează însă, în unele scenarii, în marja de eroare a sondajului.
„Primele reacții pe care le-am primit din teritoriu — inclusiv din zone în care nu suntem prea apreciați — arată că strategia de a ne învinui pentru toate nu funcționează”, a declarat un responsabil de rang înalt al campaniei lui Mélenchon, sub protecția anonimatului, pentru a putea vorbi despre evaluările interne ale echipei.
Procurorul Parisului, Laure Beccuau, a declarat luni postului public de televiziune TF1 că nu poate „în niciun caz să confirme” analiza guvernului, dacă aceasta se bazează pe profilurile persoanelor arestate și puse sub acuzare în capitala Franței până în prezent.u
Noi proteste violente?
Guvernul francez continuă să respingă criticile celor care îl acuză că a gestionat defectuos criza. Autoritățile se tem că aceasta ar putea lua amploare și s-ar putea transforma într-o mișcare de protest de durată, similară manifestațiilor „vestelor galbene” din 2018.
Pe internet au apărut apeluri la noi proteste sâmbătă, ceea ce l-a determinat pe premierul Sébastien Lecornu să dispună, marți, ceea ce a numit un dispozitiv polițienesc „masiv”, pentru a preveni repetarea scenelor de vandalism, incendieri și violențe.
Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că vor fi mobilizate și unități de elită ale poliției, precum și o unitate militară desfășurată de regulă pe teritoriul Franței în cadrul operațiunilor antiteroriste.
În unele localități s-au instituit temporar restricții de circulație pe timpul nopții.
