Călin Georgescu ar putea intra în memoria publică, dacă e vinovat, fie ca un martir, fie ca un escroc – totul depinde nu doar de probe, ci și de calendarul dosarelor în care este cercetat.
Simpatizanții lui Călin Georgescu din zona virtuală sunt mult mai implicați în găsirea soluțiilor de salvare a acestuia decât susținătorii lui din lumea reală. Pe rețelele sociale sunt zeci de mii de oameni care își declară susținerea, dar în stradă numărul adepților nu a depășit 300, după ce liderul lor a fost arestat preventiv pentru 30 de zile.
Diferența între susținătorii virtuali și cei din stradă
Cum se citește această discrepanță?
(i) Este vorba în primul rând despre costul zero al susținerii: un like, un comentariu, o redistribuire pe TikTok sau Facebook înseamnă câteva secunde și niciun risc. Prezența fizică la un protest înseamnă timp, expunere publică, risc legal, bani pentru transport, efort. De aceea, cu cât costul acțiunii colective crește și beneficiul personal e neclar, cu atât mai rațional e pentru adepții săi să rămână alături de Georgescu doar la nivel simbolic.
(ii) Studii făcute de sociologi americani în anii 1980 explică ce înseamnă așa numita „disproporție a rețelelor slabe” și scot la iveală un mecanism simplu: oamenii ies în stradă mai ales atunci când cineva din rețeaua directă a liderului are o legătură directă cu simpatizantul (familie, vecin, coleg) (Doug McAdam, Freedom Summer, 1988).
Călin Georgescu are zeci de mii de legături slabe (follow, like) care doar recirculă conținut, dar extrem de puține legături puternice, capabile să scoată oamenii în stradă. Protestele din jurul lui Georgescu sunt mereu alimentate de nuclee care existaseră deja, de exemplu, ciobanii care s-au mobilizat pe 15 septembrie 2026 în Piața Victoriei sau suporteri locali care au propriile rețele, cum e omul de afaceri din Oradea, Alin Dat, care aproape a amenințat cu o lovitură de stat.
E posibil, în plus, ca cei circa 33% dintre românii care îl susțin să nu aibă ceea ce sociologii numesc „disponibilitate biografică”, adică au slujbe care îi solicită, copii de care trebuie să se ocupe și alte obligații care fac ieșirea în stradă prea complicată.
(iii) Mulți dintre susținătorii lui Georgescu nu se simt confortabil să-și asume public simpatia față de el. Teoria Spiralei Tăcerii explică de ce oamenii cu opinii minoritare se tem să și le recunoască, dar atunci când merg la vot nu au nicio problemă să pună ștampila pe preferatul lor care nu face parte din mainstream (Elisabeth Noelle-Neumann, Spirala tăcerii. Opinia publică – învelişul nostru social, ediția română 2009).
În plus, un nucleu mic de conturi foarte active produce volumul masiv de conținut repostat de un public mult mai mare, dar pasiv. De aceea, cele câteva zeci de mii de postări nu înseamnă oameni organizați, ci consumatori tăcuți. E posibil ca și în această perioadă să fie folosită măcar parțial metoda TikTok prin care a câștigat primul tur al prezidențialelor din 2024, adică o construcție de amplificare, nu o susținere organică.
Continuarea, în Deutsche Welle
(FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea)
