România a primit, de la aderarea la Uniunea Europeană, cu aproximativ 77 de miliarde de euro mai mult decât a contribuit la bugetul comunitar, a declarat vineri europarlamentarul Siegfried Mureșan, în cadrul unei conferințe dedicate fondurilor europene și viitorului politicii de coeziune, organizată la București de Grupul de lucru pentru bugete din cadrul Grupului PPE din Parlamentul European.
Potrivit lui Mureșan, România a ajuns în prezent la aproximativ 80% din media produsului intern brut pe locuitor al Uniunii Europene. Eurostat arată că diferențele de nivel economic dintre statele membre rămân importante, iar politica de coeziune este unul dintre principalele instrumente prin care UE finanțează reducerea acestor decalaje. „În toate țările Uniunii Europene, infrastructura s-a dezvoltat cu ajutorul Uniunii Europene”, a afirmat europarlamentarul liberal, care a dat drept exemplu municipiul Cluj-Napoca.
Mureșan l-a felicitat pe primarul Emil Boc pentru obținerea unei finanțări europene de aproximativ 300 de milioane de euro pentru construcția metroului din Cluj-Napoca. Europarlamentarul a indicat proiectul drept un exemplu al modului în care administrațiile locale pot atrage bani europeni pentru proiecte majore de infrastructură. „Voi dovediți la Cluj că prin perseverență reușiți să dezvoltați infrastructura”, a spus Mureșan.
Peste zece europarlamentari, la conferința de la București
Evenimentul organizat la București reunește peste zece europarlamentari din mai multe state membre, pe președinta Grupului PPE din cadrul Comitetului European al Regiunilor, Sari Rautio, aleși locali din România, printre care primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, precum și reprezentanți ai autorităților naționale și miniștri din alte state membre.
Mureșan a explicat că a insistat ca reuniunea să fie organizată în România deoarece politica de coeziune reprezintă principalul instrument prin care țara beneficiază de fonduri europene nerambursabile.
„Sunt bani care se investesc în școli, spitale, autostrăzi și în creșterea nivelului de trai din orașele noastre”, a transmis europarlamentarul.
România are, pentru perioada 2021-2027, o alocare de 31,5 miliarde de euro prin politica de coeziune, potrivit Comisiei Europene. Fondurile sunt destinate inclusiv dezvoltării infrastructurii, competitivității, tranziției verzi și digitale și reducerii disparităților regionale.
La conferință sunt analizate prioritățile viitoarei politici de coeziune, domeniile către care ar trebui direcționate fondurile europene în următorii ani, nevoile României și investițiile considerate prioritare.
Mureșan: Obiectivul este adoptarea cât mai rapidă a viitorului buget european
Europarlamentarul liberal a mai spus că unul dintre obiective este adoptarea cât mai rapidă a viitorului buget al Uniunii Europene, astfel încât fondurile destinate statelor membre să poată fi accesate și investite fără întârzieri.
Discuțiile au loc într-un context în care politica de coeziune este analizată la nivel european inclusiv în perspectiva următorului cadru financiar multianual.
La rândul său, europarlamentarul liberal Daniel Buda a vorbit despre disputele dintre statele care contribuie mai mult la bugetul UE și cele care sunt beneficiare nete ale fondurilor europene.
Buda a susținut, potrivit declarațiilor prezentate la conferință, că apartenența la Uniunea Europeană trebuie privită și prin prisma beneficiilor pe termen lung pentru statele membre. El a invocat inclusiv ieșirea Marii Britanii din UE, despre care a afirmat că ar fi fost considerată de premierul britanic drept una dintre cele mai mari greșeli.
Daniel Buda a mai susținut că Uniunea Europeană oferă României garanții în materie de pace și securitate și că aceste beneficii trebuie apărate.
Comisia Europeană arată, de altfel, că investițiile finanțate prin politica de coeziune sunt orientate către infrastructură, competitivitate, tranziția verde și digitală și reducerea disparităților dintre regiuni. În 2026, UE a permis inclusiv realocarea a 34,6 miliarde de euro din fondurile de coeziune ale statelor membre către priorități precum competitivitatea, apărarea, securitatea cibernetică, energia și locuințele.
