Cancelarul german Friedrich Merz a ținut joi un discurs cheie despre Rusia și Ucraina și implicațiile acestui război pentru Germania, un discurs adresat și publicului german.
În timp ce Berlinul își reafirmă sprijinul pentru Kiev și își consolidează rolul pe flancul estic al NATO, guvernul trebuie să facă față și presiunilor interne pentru reducerea ajutorului acordat Ucrainei, relatează Politico de la Berlin.
Merz a vizitat joi Corpul germano-olandez de la Münster, care are responsabilități pe flancul estic al NATO. Situația din regiune este tensionată: Rusia lansează amenințări în zona Kaliningradului, iar Polonia și Lituania pregătesc preventiv planuri de evacuare pentru zona Suwałki.
Coridorul Suwałki (sau breșa Suwałki) este o fâșie de aproximativ 65–100 km de teritoriu între nord-estul Poloniei și sudul Lituaniei, la granița cu Belarus și în apropierea exclavei ruse Kaliningrad. Este singura legătură terestră directă între statele baltice – Lituania, Letonia și Estonia – și restul teritoriului NATO din Europa.
La cartierul general al Corpului germano-olandez, cancelarul Friedrich Merz era însoțit de premierul olandez Rob Jetten și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Merz la Münster
„Dacă nu reușim să oprim Moscova, mașinăria de război rusă se va îndrepta, mai devreme sau mai târziu, împotriva noastră, împotriva NATO însăși”, a declarat cancelarul german în discursul ținut la primăria istorică din Münster, unde NATO a primit Premiul Internațional pentru Pace din Westfalia.
Rutte a primit distincția, iar Merz a susținut discursul de laudatio, care a fost, cum se aștepta toată lumea, o declarație de principiu privind Rusia și Ucraina. Și poziția Germaniei, care în acest moment este cel mai mare finanțator al Ucrainei.
Pentru exterior, mesajul este că Germania nu își va reduce sprijinul pentru Ucraina, în pofida schimbărilor politice din Europa și a ascensiunii partidului naționalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD).
„Dacă Germania se clatină, se clatină Europa. Dacă Europa se clatină, se clatină și Ucraina”, a spus foarte clar Friedrich Merz.
În Ucraina și în alte state apăruseră semne de întrebare privind viitorul sprijinului german după rezultatele electorale din ultimele săptămâni. În septembrie, în două landuri est-germane, AfD a ieșit cel mai puternic partid în alegerile parlamentare regionale, dar pentru moment nu guvernează în niciunul din ele.
Mesajul lui Merz l-a vizat și pe președintele rus Vladimir Putin, care nu ar trebui să creadă că este suficient să prelungească războiul pentru ca sprijinul occidental pentru Ucraina să se destrame. În speranța că partidelor ultra-naționaliste în EU, care nu sprijină ideea continuării ajutorului masiv, financiar și militar, pentru Ucraina, se vor întări.
Aici nu este vorba numai de alegerile locale din Germania sau prezidențialele de anul viitor din Franța, dar eventual și de România , în funcție de cine va reuși să formeze viitoarea majoritate, în spatele unui nou guvern.
Dar Merz a transmis și un mesaj și în interiorul Germaniei
La Berlin există preocuparea că sprijinul pentru Ucraina ar putea scădea în al cincilea an de război, în timp ce AfD și partidul de extrema stânga BSW promovează argumentul că resursele financiare ar trebui folosite pentru problemele interne ale Germaniei.
În contextul reformelor privind pensiile și sistemul de îngrijire, de exemplu, AfD și BSW folosesc argumentul „pentru Ucraina sunt bani, pentru germanii vulnerabili, nu” , când critică politica guvernului de coaliție.
Merz a insistat însă joi asupra importanței sprijinului pentru Ucraina și din perspectiva securității Germaniei.
„Germania nu trebuie divizată”, a spus cancelarul, „ nici de atacuri hibride, nici de campanii pe rețelele sociale”, pe care le-a atribuit unor boți controlați de Moscova, „nici de sloganurile AfD și ale celor din Rusia care o susțin din umbră”.
În același timp, el a spus că Rusia este cea care trebuie să decidă dacă este pregătită să negocieze în vederea încheierii războiului.
Această idee a fost prezentă și în întâlnirea ministrului german de Externe, Johann Wadephul, cu omologul său rus, Serghei Lavrov: Germania afirmă că dorește o soluție de pace, dar Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei.
Citește și: „Zorii” rusești, alternativa la Starlink. Rusia își dezvoltă propria rețea de internet prin satelit
Pe tema Ucrainei, Merz a adoptat una dintre cele mai ferme poziții ale sale.
O eventuală nouă vizită la Kiev ar putea completa acest mesaj. Merz a fost până acum o singură dată în Ucraina, la scurt timp după preluarea mandatului, împreună cu liderii Franței, Marii Britanii și Poloniei. O vizită bilaterală nu a avut încă loc.
(Sursă foto: Friedrich Merz/X)
