Comisia Europeană propune schimbarea modului în care sunt atribuite contractele publice în Uniunea Europeană, astfel încât prețul să nu mai fie criteriul dominant. În noul sistem, calitatea ar trebui să aibă o pondere de cel puțin 30% în evaluarea ofertelor, iar în cazul contractelor care folosesc intensiv forța de muncă pragul ar urca la 50%.
Reforma ar introduce raportul calitate-preț ca regulă standard, dar ar permite autorităților să se abată de la aceste praguri dacă pot demonstra că asigură calitatea prin alte cerințe ale achiziției.
Comisia a prezentat propunerea de regulament la 9 septembrie, iar Séjourné a susținut-o în plen la 14 septembrie. Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene trebuie să negocieze textul înainte de adoptare. În forma propusă, regulile s-ar aplica la doi ani după intrarea în vigoare a regulamentului.
Pentru autoritățile care cumpără bunuri, servicii sau lucrări, propunerea ar schimba modul de comparare a ofertelor. Criteriile de calitate pot privi performanța tehnică, accesibilitatea, impactul asupra mediului, calificarea personalului ori asistența după vânzare. Ele ar trebui să fie obiective, măsurabile și proporționale, iar criteriile și ponderile lor să fie anunțate înainte de evaluare.
Pragurile de 30% și 50% nu ar elimina toate atribuirile bazate exclusiv pe preț. Comisia prevede posibilitatea de a asigura calitatea prin specificațiile achiziției, prin condițiile de executare a contractului sau printr-o combinație a acestora cu criterii de atribuire. Autoritatea ar trebui să indice în anunțul procedurii care dintre aceste modalități justifică derogarea.
Evaluarea poate include și costurile pe întregul ciclu de viață. Pe lângă suma plătită la cumpărare, autoritățile ar putea lua în calcul energia și resursele consumate, întreținerea, colectarea și reciclarea.
Propunerea permite includerea costurilor de mediu atunci când valoarea lor monetară poate fi determinată și verificată. Dacă autoritatea folosește costurile pe ciclul de viață, ponderea acordată acestora intră în calculul pragului minim de 30% sau 50%.
Schimbarea criteriilor de atribuire este însoțită de reunirea celor trei directive privind achizițiile publice și concesiunile într-un regulament direct aplicabil. Simplus pus, nu va cere transpunerea într-o lege specifică, adoptată de parlamentele țărilor membre, cum este în cazul directivelor UE.
Citește și: Statul este dator constructorilor cu 3 miliarde de euro, la două săptămâni după închiderea PNRR
Comisia propune două proceduri principale, una deschisă, în care firmele depun oferte de la început, și una dinamică, în care firmele sunt admise mai întâi și apoi invitate să participe la achiziții individuale. Acestea ar fi completate de o procedură pentru dezvoltarea și cumpărarea unor soluții inovatoare, iar autoritățile ar avea mai multă flexibilitate pentru negociere.
Pentru firmele care încearcă să intre pe piața contractelor publice, propunerea limitează cerințele de participare care pot restrânge concurența. Experiența anterioară în contracte publice nu ar putea fi cerută decât dacă este justificată de complexitatea sau natura achiziției. Cerințele minime de cifră de afaceri nu ar trebui să depășească 50% din valoarea anuală estimată a contractului, cu excepția cazurilor justificate, inclusiv prin riscurile specifice ale acestuia.
Participarea transfrontalieră ar urma să fie susținută de interconectarea platformelor naționale și locale de achiziții.
Firmele ar putea depune oferte în alte state membre prin oricare dintre platformele conectate, iar reutilizarea datelor și documentelor ar reduce solicitările repetate. Comisia propune un serviciu electronic pentru verificarea eligibilității și schimburi de date între sisteme, fără înlocuirea tuturor platformelor existente cu una singură.
Reforma ar oferi și instrumente pentru aplicarea preferinței europene.
Autoritățile ar putea limita participarea la firme din UE și la operatori acoperiți de angajamentele internaționale ale Uniunii sau ar putea acorda puncte suplimentare ofertelor eligibile. O altă opțiune ar fi reducerea procentuală a prețului folosit la evaluare, fără modificarea sumei plătite efectiv în contract. Condițiile privind originea produselor și avantajele de evaluare ar trebui anunțate în prealabil.
Preferința europeană nu ar însemna excluderea automată a tuturor furnizorilor din afara UE. Accesul protejat prin acorduri internaționale ar depinde de acoperirea achiziției respective, inclusiv de autoritatea cumpărătoare, obiectul și valoarea contractului. Propunerea prevede și excepții de la preferință, de exemplu când nu există furnizori sau alternative adecvate ori când aplicarea cerințelor ar conduce la costuri disproporționate.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
(Sursa foto: EC – Audiovisual Service)
