Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, luni dimineață, cererea de strămutare a cauzei în care Curtea de Apel Craiova urma să analizeze sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu privire la modul în care sunt anchetați magistrații din România. Potrivit informațiilor obținute de PRESShub, instanța supremă a dispus și desființarea actelor efectuate până acum în dosar. Hotărârea a fost luată cu opinia separată a judecătoarei Rodica Aida Popa.
Decizia Înaltei Curți a fost pronunțată chiar în dimineața zilei în care Curtea de Apel Craiova trebuia să reia discuțiile asupra unei posibile sesizări a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Dosarul ridica două probleme importante pentru funcționarea sistemului judiciar: scoaterea faptelor de corupție comise de magistrați din competența DNA și posibilitatea recuzării unui judecător pentru simplul fapt că pune în discuție sau decide sesizarea CJUE.
Cererea procurorului general Corina Chiriac
Potrivit informațiilor obținute de PRESShub, cererea de strămutare a fost formulată de Corina Chiriac, Procurorul General al României, iar demersul a ajuns la Înalta Curte prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În evidențele publice ale instanței supreme, Parchetul General apare drept petent.
Înalta Curte a admis cererea, a dispus mutarea judecării cauzei de la Curtea de Apel Craiova și, conform informațiilor disponibile imediat după pronunțare, a desființat actele efectuate în dosar. Nu este cunoscută deocamdată formularea integrală a minutei și nici instanța la care va fi trimisă cauza.
La momentul redactării articolului, pagina publică a dosarului de la ÎCCJ nu fusese actualizată cu soluția.
Aida Popa a formulat opinie separată
Hotărârea de strămutare nu a fost luată în unanimitate. Judecătoarea Rodica Aida Popa a formulat opinie separată față de soluția majoritară. Conținutul acestei opinii nu era încă public la momentul redactării materialului, astfel că nu se poate preciza dacă magistratul a susținut respingerea integrală a cererii sau o soluție diferită în privința actelor deja efectuate.
Rodica Aida Popa este judecător în cadrul Secției penale a Înaltei Curți și a ocupat anterior funcția de vicepreședinte al instanței supreme. Opinia sa separată devine relevantă în condițiile în care hotărârea majorității nu produce doar schimbarea instanței care va judeca dosarul, ci ar putea afecta și procedura începută deja la Craiova în legătură cu sesizarea CJUE.
Întrebările care ar fi trebuit să ajungă la CJUE
PRESShub a arătat anterior că instanța din Craiova pusese în discuție adresarea către CJUE a două întrebări preliminare privind independența justiției și anchetarea magistraților.
Prima întrebare urmărea să stabilească dacă dreptul Uniunii Europene permite ca anchetarea infracțiunilor de corupție comise de judecători și procurori să fie atribuită exclusiv unor procurori desemnați de procurorul general, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.
Problema apare după desființarea, în 2022, a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție. Legea nr. 49/2022 nu a readus automat la DNA competența de investigare a faptelor de corupție comise de magistrați. Dosarele au fost repartizate unor procurori desemnați din Parchetul General și din parchetele de pe lângă curțile de apel.
Acest mecanism, numit informal „SIIJ 2”, a fost criticat inclusiv pentru că procurorii respectivi nu formează o structură anticorupție specializată și sunt selectați printr-o procedură în care este implicat CSM.
DNA susținuse încă din 2022 că desființarea SIIJ ar fi trebuit să fie urmată de revenirea în competența Direcției a infracțiunilor de corupție și a faptelor asimilate corupției comise de magistrați.
A doua întrebare pregătită la Craiova avea legătură directă cu libertatea judecătorilor de a se adresa instanței europene. Curtea de Apel voia să afle dacă tratatele europene permit o practică națională prin care un judecător este declarat incompatibil sau este îndepărtat din complet deoarece a pus în discuție necesitatea sesizării CJUE ori a decis trimiterea unor întrebări preliminare.
Parchetul ceruse amânarea discuțiilor
La termenul din 11 septembrie, Ministerul Public solicitase amânarea cauzei pentru a formula concluzii asupra cererii de sesizare a CJUE. Curtea de Apel Craiova acceptase solicitarea și stabilise un nou termen pentru 15 septembrie, la ora 12:30.
Cu numai o zi înaintea acestui termen a fost înregistrată la Înalta Curte cererea de strămutare. Dosarul a primit numărul 1692/1/2026 și a fost repartizat Completului nr. 9 al Secției penale.
Succesiunea rapidă a evenimentelor este importantă: Curtea de Apel urma să decidă dacă trimite întrebările la Luxemburg, însă, înainte ca această dezbatere să aibă loc, Parchetul General a sesizat instanța supremă cu o cerere de strămutare. ÎCCJ a admis demersul și a înlăturat actele procedurale efectuate până în acel moment, potrivit informațiilor obținute imediat după pronunțare.
Motivarea Înaltei Curți va trebui să explice ce împrejurări au justificat strămutarea, de ce s-a dispus desființarea actelor și care au fost argumentele opiniei separate formulate de judecătoarea Rodica Aida Popa.
