Proiectul L143/2026, care ar oferi puteri discreționare corporațiilor miniere, a fost respins cu o majoritate zdrobitoare de 109 voturi din 110 senatori prezenți. Inclusiv inițiatorii legii au votat pentru îngroparea propriului text.
Această „retragere strategică” pare să fie avut loc sub presiunea organizațiilor societății civile și a zecilor de mii de semnături strânse de comunitatea Declic.
În ziua votului, luni 4 mai, senatorii au părut să încerce să împace și „suveranismul” electoral și presiunea străzii, totul pe fundalul prăbușirii guvernului Bolojan prin moțiune.
Proiectul de lege L143/2026 a fost înregistrată în 17 februarie având ca inițiatori pe Natalia Intotero (PSD), Ilie Toma (PSD) și Adrian Câciu (PSD). Lista de inițiatori s-a completat pe 23 martie, cu membri din toate partidele politice.
Proiectul de lege L143/2026 a fost prezentat oficial ca o aliniere la normele europene privind materiile prime critice (Regulamentul CRMA), dar conține prevederi controversate care au alarmat societatea civilă, experții în drept și activiștii de mediu.
În principal, acest proiect legislativ conține mai multe aspecte controversate, printre care:
Exproprieri în interes privat: statul expropriază terenuri și case nu pentru utilitate publică, ci pentru companii miniere private.
Proceduri de mediu accelerate: Reduce drastic termenele pentru obținerea avizelor de mediu la doar 30-90 de zile, ceea ce face aproape imposibilă o evaluare reală a impactului asupra naturii.
Limitarea accesului la justiție: Litigiile se mută obligatoriu la București, cu termene foarte scurte, limitând capacitatea localnicilor de a se apăra.
Facilitează tăierea pădurilor pentru a face loc exploatărilor miniere, fără garanții ecologice.
În fața acestui asalt legislativ, comunitatea Declic a lansat o petiție prin care solicită oprirea proiectului de lege, avertizând că drepturile fundamentale ale cetățenilor nu pot fi tranzacționate pentru profitul unor entități comerciale. Semnarea acestui demers nu este doar un act de solidaritate cu cei direct afectați, ci un mecanism de presiune necesar pentru a forța Parlamentul să respingă transformarea exproprierii într-un instrument pus la dispoziția corporațiilor.
Deși Consiliul Legislativ a avertizat asupra unor grave vicii de tehnică legislativă, semnalând că interesul privat nu poate avea utilitate publică pentru că reprezintă o contradicție juridică flagrantă, inițiatorii au forțat textul în speranța unui parcurs rapid.
Paradoxul L 143/2026 vs. L 287/ 2026 – „Vindem tot” vs. „Nu vindem nimic” s-a văzut recent în comisii când primul proiect de lege pe oridinea de zi a fost L 287 și al doilea L 143.
L 143/2026 (cel cu exproprierile) a venit pe retorica nevoii de exploatare a resurselor, pe când L 287/2026 vine cu o perspectivă opusă, de tipul „nu ne vindem resursele”, adică companiile profitabile unde statul este acționar.
L143/2026 reprezintă „un derapaj legislativ care ar oferi companiilor private din minerit dreptul de a expropria cetățenii sub pretextul unor reglementări europene. Absurdul a atins cote maxime ieri, când chiar și inițiatorii au votat împotriva proiectului cu 109 voturi la 1, după ce au realizat că presiunea publică (petițiile, acțiuni cu membri care au interacționat cu politicienii și le-au cerut să intervină, scrisorile către UE și comunicatele de presă) a arătat că proiectul este unul abuziv. Acest vot negativ aproape unanim nu a fost o dovadă de moralitate, ci retragerea forțată a unor politicieni presați mai mult de vocea cetățenilor decât de promisiunile lobby-iștilor din minerit” a declarat un reprezentant al comunității Declic.
Ce urmează la Camera Deputaților pentru L 143/2026
Chiar dacă în Senat proiectul a fost respins aproape în unanimitate, Camera Deputaților este cameră decizională.
După înregistrare, proiectul L143 va fi trimis la comisiile de specialitate pentru noi rapoarte.
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci: Aici se va decide dacă proiectul are „sustenabilitate” economică. Este locul unde lobby-ul corporațiilor este cel mai puternic.
Comisia pentru industrii şi servicii: Această comisie va analiza partea tehnică a exploatărilor.
Dacă la Senat proiectul a picat din cauza presiunii publice, la Camera Deputaților, miza este dublă. Dacă raportul comisiei este unul de respingere (ca la Senat), proiectul merge spre votul final.
Dacă deputații adoptă proiectul (chiar dacă senatorii l-au respins), legea trece și merge la promulgare. Există, de asemenea, riscul ca, după ce trece valul moțiunii de cenzură și atenția publică scade, deputații să introducă amendamente care să păstreze esența legii (exproprierile), dar sub o formă mai subtilă.
Nota redacției: Autoarea articolului, Viorica Bold, corespondentă PressHUB la Cluj, este președinta Asociației Ecourovinabucureșci, organizație care asigură reprezentarea juridică și socială a comunității locale în raport cu impactul proiectelor miniere din zonă.
(FOTO: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
