Potrivit comunicărilor companiei, aceștia și-ar fi luat angajamentul să „accelereze procesul legislativ”, oferind investitorului exact ce avea nevoie pentru a debloca proiectul minier: proiectul de lege L 143/2026.
Ce este, de fapt, legea L143/2026 și ce presupune ea?
Deși oficial este prezentată ca o „aliniere la normele europene” (Regulamentul CRMA), legea merge mult peste cerințele Bruxelles-ului, introducând prevederi care au alarmat societatea civilă.
Iată câteva, aici, pe scurt:
- Exproprieri în interes privat: Statul ar putea expropria terenuri, case, etc. nu pentru utilitate publică, ci pentru a le ceda unor companii miniere private, încălcând astfel art 44 din Constituția României.
- Viteză în detrimentul mediului: Reduce drastic termenele pentru avizele de mediu (la doar 30-90 de zile), făcând aproape imposibilă o evaluare reală a impactului asupra naturii.
- Justiție pe repede-înainte: litigiile se mută obligatoriu la București, cu termene extrem de scurte, limitând dreptul localnicilor de a se apăra eficient în instanță, încălcând astfel dreptul cetățenilor la o justiție echitabilă.
- „Super-puteri” pentru companii: Permite re-emiterea automată a autorizațiilor anulate de judecători, anulând practic efectul deciziilor din Justiție.
Cine sunt politicienii care s-au „lepădat” de proiectul exproprierilor
Primii care s-au dezis de acest proiect și și-au retras semnăturile au fost, conform site-uli Senatului, Dumitru Coarnă din formațiune SOS, și Nicolae Alecsandru de la USR, urmați de Claudiu Năsui (USR) și Mihai Coteț (PNL).
Au rămas 114 semnatari, dar în data de 27 aprilie 2026, și-au mai retras semnătura un grup masiv de la AUR, urmat de PNL. De la USR, s-a retras și ultima semnătură, cea a deputatei Cristina Prună.
Proiectul care dădea liber la exproprieri pentru interese private a rămas fără susținătorii unor grupuri politice cu influență.
De la AUR, George Simion și Mihail Neamțu, alături de figuri precum Mugur Mihăescu, Dan Tanasă, Silviu Gurlui și Lidia Vadim au depus azi retragerile.
De la PNL, parlamentari precum Vetuța Stănescu, Dumitru Țiplea, Simona-Geanina Pistru-Popa și Arina Moș apar cu retragerea semnăturilor. Liberalii au abandonat corabia unuia dintre cele mai controversate proiecte economice ale anului.
Printre cei care au ales să se distanțeze de acest proiect se numără reprezentanți de la aproape toate formațiunile.
Presiunile societății civile
Această prăbușire a susținerii politice nu a fost un accident, ci rezultatul direct al unei mobilizări cetățenești fără precedent.
Aproape 30.000 de oameni au semnat petiția lansată de comunitatea Declic, împotriva legii, transformând un document tehnic negociat în culise într-o cauză națională.
Membri activi ai societății civile au fost prezenți pe toate fronturile: au asaltat rețelele sociale cu reels-uri care au explicat abuzurile pe înțelesul tuturor, au scris mii de mesaje parlamentarilor și au participat direct la ședințele comisiilor din Senat pentru a demonta argumentele lobby-ului minier.
Ba mai mult, zeci de organizații neguvernamentale au ridicat miza conflictului la nivel european, trimițând o scrisoare oficială președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care au reclamat un abuz de putere din partea statului român.
ONG-urile avertizau că proiectul de lege L143/2026 folosește în mod manipulator Regulamentul European privind Materiile Prime Critice ca un paravan pentru a introduce expropierea cetățenilor în beneficiul direct al unor companii miniere private.
Semnatarii sesizării au arătat că inițiativa legislativă încalcă flagrant dreptul la proprietate și normele europene de mediu prin impunerea unor termene derizorii pentru avizare, care ar face imposibilă orice evaluare reală a impactului ecologic.
Ce urmează? 7 mai 2026
Regulamentul permite continuarea traseului legislativ al proiectului, chiar dacă unii inițiatori se retrag (atâta timp cât rămâne cel puțin unul).
Legitimitatea politică a proiectului L143/2026 este însă pusă serios sub semnul întrebării.
În ciuda acestui „exod” al semnăturilor, 24 la număr într-o singură zi, proiectul se află încă pe ordinea de zi, cu termen de adoptare tacită în Senat pentru data de 7 mai 2026. Până atunci, se pare că proiectul nu mai este pe agenda nici unei comisii.
Următoarea luptă parlamentară se va da la Camera Deputaților, unde, în lumina noilor evenimente, este de așteptat ca legea să fie modificată sau respinsă.
Senatul nu pare să mai dorească a mai tranșa acest proiect prin vot până pe 7 mai.
Din punct de vedere politic, este mult mai comod pentru senatori să lase legea să treacă tacit (fără o dezbatere care să îi oblige să se exprime pro sau contra în fața camerelor). Astfel, „cartoful fierbinte” va fi aruncat în curtea Camerei Deputaților, unde liderul PSD, Sorin Grindeanu deține controlul.
Acolo, presiunea va fi mare, pentru că o cameră decizională nu mai poate invoca „adoptarea tacită”.
În Camera Deputaților, este posibilă o „mutilare binevoitoare”, pentru a calma spiritele și a păstra aparența alinierii la regulamentele UE.
Ar putea fi eliminate articolele care au provocat scandalul: dreptul companiilor private de a cere exproprieri și scurtarea drastică a termenelor de mediu.
Există și varianta ca legea să intre într-un blocaj prelungit în comisiile de la Camera Deputaților. Este o tactică parlamentară clasică prin care un proiect toxic este „uitat” prin sertare până când trece ciclul electoral sau până când apare o altă oportunitate legislativă.
De asemenea, avizul critic al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și sesizările ONG-urilor către Comisia Europeană oferă muniție suficientă pentru un atac la Curtea Constituțională (CCR).
Cu atâtea semnături retrase, este foarte posibil ca chiar unii dintre foștii inițiatori sau opoziția să trimită legea la CCR, unde șansele de a fi declarată neconstituțională pe partea dreptului la proprietate sunt destul de mari.
Nota redacției: autoarea articolului, Viorica Bold, corespondentă PressHUB la Cluj, este membră a comunității DECLIC
(FOTO: Inquam Photos / George Călin)
Urmăriți canalul „PRESShub” pe WhatsApp. Cele mai importante știri ale zilei sunt disponibile aici
Urmăriți canalul „PRESShub” pe Telegram
Urmăriți PressHUB și pe Google News!
