Curtea de Apel București a decis, într-o cale extraordinară de atac, admiterea în principiu a cererii fostului președinte al ANAF Sorin Blejnar de anulare a pedepsei, pe motiv că la data condamnării faptele erau deja prescrise.
Blejnar a fost condamnat pe data de 7 mai 2019 la 5 ani de închisoare pentru trafic de influență după ce a luat o șpagă de 12 milioane de lei, un procent de 20% din valoarea unor contracte ale ANAF. El a fost eliberat din penitenciar în octombrie 2021.
La ultimul termen de judecată de la CAB, avocatul lui Blejnar a cerut admiterea în principiu a contestației în anulare, iar procurorul a solicitat respingerea ei ca inadmisibilă.
Pe 7 mai, CAB a reluat judecata în complet de divergență, după ce doi judecători nu s-au pus de acord în legătură cu soluția de admitere sau de respingere, în principiu, a contestației în anulare.
Potrivit surselor PRESShub, au votat în favoarea lui Blejnar judecătorii Violeta Elena Georgescu Ashemimry, președinta Secției I Penală a CAB, și Andrei Buliga, fost ofițer DGIPI, delegat de la Tribunalul Giurgiu la Curtea de Apel București prin dorința șefei instanței, Liana Arsenie.
Cel care s-a opus admiterii contestației în anulare a fost judecătorul Valentin Mihai.
Condamnatul despăgubit de stat
Dacă, într-un final, cererea lui Blejnar va fi admisă, el va primi înapoi sumele deja confiscate de statul român, în plus va fi despăgubit de la bugetul public pentru perioada cât a fost încarcerat.
Anularea pedepsei lui Blejnar a pornit de la o problemă simplă de drept care a fost tranșată, potrivit cutumei ultimilor ani, exclusiv în favoarea inculpaților.
De când se calculează termenul de prescripție în cazul unei conduite infracționale care s-a întins pe o perioadă lungă?
Procurorii au susținut că termenul de prescripție trebuie să fie calculat de la data ultimului act material al infracțiunii. În caz contrar, dacă ar fi calculată de la data primei solicitări de mită, s-ar ajunge în situația în care infractorul scapă prin prescripție, dar continuă să ia șpagă.
Poziție pro-infractori din partea ÎCCJ
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), printr-un recurs în interesul legii (RIL), a stabilit fix pe dos, adică prescripția să curgă de la primul act material, nu de la ultimul.
Din completul cu pricina a făcut parte și actuala președintă a instanței, Lia Savonea.
Decizia aberantă este în curs de corectare printr-o inițiativă legislativă în Parlament, dar aleșii poporului nu se grăbesc să o supună la vot.
Andrei Buliga, înainte de a deveni magistrat, a fost polițist în cadrul DGPI, fostul „Doi și-un sfert”, serviciul secret al MAI. Buliga a fost unul dintre judecătorii care au apărut alături de șefa Curții de Apel la conferința de presă din decembrie anul trecut, după documentarul Recorder privind „Justiția capturată”.
Citește și: Cum au fost răsplătiți cu diurne partenerii de viață ai liderilor din sistemul judiciar
Cine sunt judecătorii
Andrei Buliga este unul dintre apropiații celebrei Adriana Pencea, fost vicepreședinte al Curții de Apel București. Buliga s-a remarcat la Giurgiu și, apoi, la Curtea de Apel București printr-o serie de soluții controversate. El este detașat, cu diurnă de 2% pe zi lucrătoare. În octombrie 2022, Andrei Buliga îl achita pe medicul Mircea Beuran, trimis în judecată de DNA, fiind acuzat că ar fi luat o șpagă de 10.000 de euro pentru a scoate la concurs un post la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF). Ulterior a fost promovat la CAB.
Violeta Elena Georgescu Ashemimry este cea care a decis urmarirea penală sub control judiciar a fostului senator PSD Marius Isăilă, cercetat de DNA pentru promisiunea unei șpăgi de 1 milion de euro fostului ministru al Apărării Ionuț Moșteanu.
Tot Georgescu Ashemimry l-a achitat, după un deceniu de așa-zisă judecată, pe Marian Vanghelie, fostul primar al Sectorului 5. În fond, Vanghelie a primit 11 ani și 8 luni închisoare și a fost obligat la plata a 15 milioane de euro. În apel, Ashemimry l-a achitat pe fostul edil și l-a obligat la plata a doar 2,6 milioane de euro.
