La ce e bună o Capitală Culturală a Europei

Data:

Amânată cu doi ani din cauza pandemiei, deschiderea anului de celebrare a titlului a reușit să concentreze energii nebănuite, să activeze comunitatea artistică și societatea civilă.

După ani de stagnare în care s-au cheltuit milioane de euro pentru răsfățul unui mic grup „managerial”, Timișoara și-a recăpătat azi suflul cultural pentru a se înfățișa ca o adevărată Capitală Culturală Europeană.

Abia din 2021, când s-a restructurat asociația care ratase proiectul, s-au configurat structuri instituționale și reguli de aplicare pentru finanțarea proiectelor culturale, sub forma unui Centru de Proiecte al primăriei și a unui Centru de cultură și artă al CJ Timiș. Onorantul titlu n-a putut împăca definitiv taberele politice dornice să culeagă laurii succesului.

USR, partidul primarului, și PNL, al președintelui CJ Timiș, au polemizat, s-au înfruntat, prefigurând un dezastru, în vreme ce pregătirea proiectului era suspendată. În ultima clipă, s-a semnat un armistițiu și fiecare și-a făcut „capitala sa”, împărțindu-și evenimentele după conformația instituțiilor din subordine.

Minunea s-a înfăptuit! Amânată cu doi ani din cauza pandemiei, deschiderea anului de celebrare a titlului a reușit să concentreze energii nebănuite, să activeze comunitatea artistică și societatea civilă, în vârtejul sutelor de evenimente ale anului 2023.

Citește și: Ciucă, nurii lui prezidențiabili și de ce se prăbușește PNL

Cea mai importantă consecință a proiectului este resuscitarea mândriei locale

Expoziții, festivaluri europene de teatru, conferințe cu laureați Nobel, orchestre simfonice pe care n-ai fi visat să le asculți la Timișoara, apoi jazz de mare clasă, muzică rock și pop pentru tineri, balet, instalații futuriste, film, volei pe nisip în buricul orașului, păpuși uriașe și happeninguri în cartiere și multe altele au pompat energie în oraș și au reverberat în jur. De calibre diferite, evenimentele curg, făcând dificilă alegerea.

Cea mai importantă consecință a proiectului este resuscitarea mândriei locale, a unui entuziasm pe care Timișoara îl avusese în 2016, când s-a câștigat titlul și pe care îl pierduse din cauza haosului produs de o administrare incompetentă a proiectului. Vine și momentul analizei calme, cu statistici și ochi critic rece. Deocamdată, proiectul e în galop și cultura e regină.

Preluare Revista 22!

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

spot_imgspot_img
Brîndușa Armanca
Brîndușa Armanca
Ziaristă, scriitoare şi profesor universitar în jurnalism. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Budapesta (2006-2012), calitate diplomatică în care a deținut președinția Uniunii Europene a Institutelor Culturale, EUNIC Hungary. A lucrat ca redactor în echipe prestigioase la Radio Europa liberă, la publicații ca Expres, Temesvári Új Szó, Orizont sau Ziua, unde a fost director coordonator editorial, precum și la TVR Timişoara, studio regional pe care l-a condus ca director timp de şase ani. Realizează rubrica Media culpa în revista „22” și continuă corespondențele la Radio Europa liberă. În afara sutelor de articole de presă, interviuri, emisiuni de radio şi televiziune care fac parte din viaţa unui jurnalist activ, a publicat volume de media și a realizat filme documentare recompensate cu premii naționale și internaționale, iar activitatea culturală cu Distincția Academiei Române și cu o înaltă distincție culturală a din partea ministrului culturii ungar pentru diplomație culturală. Este membră a Uniunii Scriitorilor și a numeroase organizații ca GDS, Societatea Timișoara, AZIR/AEJ, ECREA.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

spot_img

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

O altfel de cenzură: propaganda, partidele și presa | Deutsche Welle 

O altfel de cenzură: propaganda, partidele și presa. Credibilitatea...

Vizitele externe ale domnului Marcel Ciolacu și promovarea intereselor cetățeanului român

Primul ministru Marcel Ciolacu a efectuat vizite în două...

Prizonieri ai zilelor de ieri

Prizonieri ai zilelor de ieri. Lucrurile din jurul nostru...

Cîrstoiu stop. Când șmecheria din piață nu merge și în politică

Cîrstoiu stop. Am fost convins că PSD și PNL...