Vineri, 30 octombrie, se încheie mandatul de șapte ani al primei procuroare generale UE, Laura Codruța Kövesi, fosta șefă a DNA.
„Când am fost numită, am promis că voi construi o instituție eficientă, puternică și independentă, în care cetățenii să aibă încredere. Cred că, împreună cu colegii mei, am reușit în mare măsură să facem acest lucru. Sunt conștientă că nu am reușit în toate privințele, dar nimeni nu poate contesta că ne-am făcut treaba bine”, a declarat Kövesi într-un interviu de bilanț acordat publicației Politico.
„Cea mai importantă întrebare acum este dacă acest lucru va continua”, a mai spus sefa EPPO la sfărșit de mandat.
„După primii ani de activitate, avem rezultate la care puțini se așteptau. Am primit numeroase reacții și cred că am demonstrat că legea este aceeași pentru toată lumea.
Acum, principala provocare pentru Parchetul European și, în special, pentru succesorul meu va fi să mențină independența și credibilitatea instituției.”
Acestav a fi Andrés Ritter, procuror german și actual adjunct al procurorului-șef european, care va prelua conducerea Parchetului European (EPPO) de la 1 noiembrie 2026. Mandatul lui va dura șapte ani și nu va putea fi reînnoit.
Ritter lucrează în sistemul judiciar german din 1995 și este procuror-șef european adjunct din noiembrie 2020. Numirea sa a fost aprobată de Parlamentul European la 10 martie 2026, după acordul Consiliului UE.
Marile provocări pentru EPPO
Reducerile bugetare și inerția birocratică amenință viitorul instituției, avertizează prima șefă a EPPO.
„Când plec din birou, mă gândesc la celebrul serial danez Borgen. Acolo există o replică foarte cunoscută: «La Bruxelles, nimeni nu te aude când țipi». Din păcate, este adevărată”, a spus ea.
„Mă tem că Parchetul European va fi eliminat pe tăcute, tocmai pentru că își face treaba”, a adăugat Kövesi, în observații tranșante despre justiția din Europa.
În interviul acordat prin videoconferință din biroul său din Luxemburg, Kövesi a vorbit și despre relațiile cu instituțiile europene, scandalul subvențiilor agricole din Grecia și problemele legate de suveranitatea națională.
„Cea mai mare provocare va fi păstrarea independenței și credibilității Parchetului European”
Principala provocare pentru Parchetul European va fi revizuirea regulamentului său de funcționare. Este clar că acest proces va arăta cine este cu adevărat un susținător al unei justiții independente”, a mai declarat Laura Codruța Kövesi în interviul cu Politico.
Parchetul European, înființat în 2017 și devenit operațional în 2021, are misiunea de a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv fraudele cu fonduri europene.
În calitate de șefă a instituției, Kövesi spune că s-a confruntat în repetate rânduri cu atacuri și încercări de subminare a instituției și a activității sale.
Ea a identificat trei factori principali care afectează activitatea Parchetului European: subfinanțarea cronică, întârzierile în revizuirea cadrului juridic al instituției și complexitatea structurii sale birocratice. Aceasta din urmă duce, în opinia sa, la „discuții nesfârșite despre cum să complicăm viața procurorilor”.
Întrebată ce ar face diferit dacă ar putea să o ia de la capăt, Kövesi a spus că „ar face aceleași lucruri”, dar că „poate ceilalți ar trebui să-și schimbe comportamentul”.
Grecia, cea mai mare provocare
„Ultimii șapte ani au fost cea mai dificilă perioadă profesională din viața mea. Nu am avut foarte multe surprize. Dar trebuie să vorbesc despre atacurile și tentativele de subminare a independenței noastre.
Cea mai flagrantă încercare de intimidare a Parchetului European a avut loc în Grecia, unde ne-am confruntat cu problema reînnoirii mandatelor procurorilor europeni delegați.”
Anul trecut,în Grecia a izbucnit un scandal privind subvențiile agricole. Acesta a dus la demisia unor miniștri și secretari de stat.
În prezent, instanțele judecă dosarele a patru deputați ai partidului de guvernământ, Noua Democrație. Toți se declară nevinovați.
În mai anul trecut, Parchetul European a transmis Comisiei Europene o plângere oficială privind acțiunile guvernului grec de a împiedica procurorii europeni să ancheteze parlamentari eleni. Instituția a reclamat și refuzul Consiliului Superior al Magistraturii din Grecia de a reînnoi, pentru cinci ani, mandatele procurorilor europeni delegați, așa cum solicitase Parchetul European.
Kövesi a avertizat că această situație ar putea duce la reducerea fondurilor europene alocate Greciei, în temeiul articolului 16 din regulamentul de funcționare al instituției.
Cooperarea dintre Parchetul European și guvernul grec a fost dificilă. Premierul Kyriakos Mitsotakis a sugerat că anchetele ar avea o motivație politică și a criticat „scurgerile selective” de informații.
„Tot acest zgomot a fost creat pentru a acuza Parchetul European că face politică, în loc să discutăm despre ce s-a întâmplat în realitate”, a declarat Kövesi.
„Unii politicieni vorbesc despre o justiție independentă și eficientă până când ajungi la ei sau te apropii de cercul lor restrâns. În acel moment, procurorii devin abuzivi, au o agendă politică și nu mai sunt doriți.”
Unii oficiali ai guvernului grec au sugerat că Grecia ar putea pur și simplu să se retragă din Parchetul European. Kövesi a apreciat însă că acest lucru este „aproape imposibil”.
Bugetul, o problemă pentru credibilitatea instituției
Procuroarea-șefă europeană și-a exprimat îngrijorarea și în privința efectelor restricțiilor bugetare asupra activității instituției în alte state membre.
Parchetul European își pregătește în prezent activitatea în Ungaria, care a devenit oficial stat participant la instituție în august 2026. Kövesi este însă sceptică în privința rezultatelor pe care le va putea obține.
Citește și: Kievul schimbă legea educației, Budapesta deblochează negocierile de aderare – PRESShub
„Am explicat exact de ce avem nevoie pentru a ne face treaba, dar Comisia a propus jumătate din bugetul necesar”, a spus ea.
Kövesi a avertizat că „credibilitatea instituției este în joc” și în țări precum Polonia, unde „așteptările au fost foarte mari”, dar Parchetul European nu a reușit să se ridice la nivelul promisiunilor.
Instituția anchetează și presupusa utilizare necorespunzătoare a peste patru milioane de euro de către grupul politic Identitate și Democrație, care nu mai există în Parlamentul European. Grupul Patrioți pentru Europa ar putea fi obligat să ramburseze datoriile acestuia.
Din grupul Patrioți pentru Europa face parte și partidul francez de extremă dreapta Adunarea Națională, condus de Marine Le Pen, considerată favorita cursei pentru alegerile prezidențiale din Franța din 2027.
„Dacă i se cere Parchetului European să se abțină și să nu facă nimic pentru că în Europa au loc alegeri, atunci nu ne vom mai putea desfășura deloc activitatea”, a declarat Kövesi.
