Criza migranților de la Ceuta, când zeci de mii de persoane au trecut ilegal din Maroc în enclava autonomă spaniolă din nordul Africii, a fost în mare parte alimentată de rețelele sociale. Informații false potrivit cărora Spania și-ar fi deschis frontiera s-au răspândit rapid pe TikTok, Instagram și Facebook, inclusiv informații despre rute de traversare și presupuse schimbări ale politicii de imigrație. Aceste mesaje au contribuit la mobilizarea migranților, fără ca existența unui unic organizator al campaniei să fie demonstrată.
Mai mult, o analiză publicată în august arată că, după izbucnirea crizei, conturi asociate Rusiei au amplificat online narațiuni de extremă dreaptă, prezentând afluxul drept un „atac” asupra Spaniei și Europei.
Acum, Comisia Europeană se concentrează pe două aspecte: negocieri cu platformele online pentru a preveni repetarea, și returnarea tutor celor care încă se mai află ilegal în Ceuata.
Citește și: Criza migranților din Ceuta reaprinde disputa europeană privind frontierele
Discuții cu platformele, fără activarea măsurilor de criză DSA
Comisia Europeană a intensificat contactele cu platformele online după criza migratorie din Ceuta și spune că schimburile au loc în prezent în mod constant, inclusiv prin mecanismele create în cadrul Codului de conduită privind dezinformarea., Începând cu 10 august, au fost organizate mai multe reuniuni dedicate situației. Aceste discuții sunt separate de reuniunile formale ale structurilor de cooperare create prin Digital Services Act, dar fac parte din același efort de coordonare privind integritatea informației.
Un grup de lucru al Comitetului european pentru servicii digitale, dedicat integrității informației, s-a reunit la 13 august pentru a analiza dimensiunea online a crizei. Coordonatorul serviciilor digitale din Spania a prezentat evoluțiile recente, iar Comisia a informat despre contactele cu platformele și acțiunile întreprinse până acum în cadrul Codului de conduită privind dezinformarea.
S-a discutat și despre instrumentele disponibile prin DSA în cazul unei deteriorări a situației.
Printre aceste instrumente se află Articolul 36 din Digital Services Act, care permite Comisiei să solicite platformelor online foarte mari și motoarelor de căutare foarte mari măsuri suplimentare atunci când apare o criză care conduce la o amenințare gravă pentru securitatea publică sau sănătatea publică. În cazul Ceuta, participanții au analizat această posibilitate, dar nu au considerat necesară folosirea ei. Pentru moment, cooperarea este considerată suficientă.
„Participanții au discutat și alte instrumente disponibile în cadrul DSA, inclusiv Articolul 36, care este conceput tocmai pentru situațiile în care există o amenințare gravă pentru securitatea publică sau sănătatea publică în părți importante ale Uniunii. În acest moment însă, având în vedere cooperarea consolidată cu platformele, nu consideră necesară activarea Articolului 36”, a explicat un reprezentant al Comisiei.
Intensificarea cooperării are loc și pe fondul informațiilor potrivit cărora ar putea exista noi tentative coordonate de trecere a frontierei în jurul datei de 15 august, Sfânta Maria.
Meta și TikTok au fost menționate explicit de Comisie între platformele cu care cooperarea este intensificată. Potrivit purtătorului de cuvânt, verificatori de informații analizează conținutul în permanență, iar platformele aplică propriile reguli împotriva traficului de migranți, violenței, incitării și materialelor instigatoare la ură. =
„Cooperarea cu Meta și TikTok, în special, dă rezultate. Avem verificatori de informații care analizează conținutul, iar platformele își aplică politicile împotriva traficului de migranți, violenței, incitării și conținutului instigator la ură. Verificatorii de informații sunt implicați permanent, 24 de ore din 24, șapte zile din șapte”, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei.
Nu au fost oferite cifre privind numărul de postări verificate, materialele eliminate sau conturile asupra cărora platformele au intervenit.
Codul de conduită privind dezinformarea face parte din cadrul mai larg de aplicare a Digital Services Act și oferă platformelor semnatare un mecanism de cooperare cu autoritățile și organizațiile specializate.
Citește și: Pedro Sánchez, tot mai izolat după criza migrației din Ceuta
Persoanele care au intrat ilegal în Ceuta trebuie returnate
Comisia Europeană a reafirmat că statutul persoanelor care au intrat în enclave spaniolă autonomă Ceuta din nordul Africii trebuie stabilit individual, iar cei care nu au drept de ședere și nu cer azil trebuie returnați potrivit procedurilor existente. P
recizarea a venit după întrebări privind situația persoanelor de alte naționalități decât cea marocană și posibilitatea ca acestea să rămână în Ceuta până la încheierea procedurilor.
Bruxellesul a evitat să prezinte returnarea drept automată pentru orice persoană care a trecut frontiera și a legat obligația de lipsa dreptului de ședere și de faptul că persoana nu solicită azil.
„Există reguli care se aplică tuturor celor care nu au dreptul să rămână. Dacă aceste persoane nu solicită azil, trebuie returnate prin procedurile obișnuite de returnare”, a declarat un purtător de cuvânt al Comisiei. El a precizat că actualul Pact privind migrația și azilul oferă cadrul necesar pentru gestionarea cererilor de azil și a celorlalte etape ale procedurilor desfășurate în Ceuta.
Comisia spune că Spania și Marocul cooperează îndeaproape pentru returnarea persoanelor care au traversat ilegal frontiera și care îndeplinesc condițiile pentru returnare. Executivul european afirmă că, potrivit informațiilor primite de la autoritățile spaniole, deplasarea ilegală mai departe către Spania continentală a fost până acum împiedicată. Bruxellesul a adăugat că se așteaptă ca procedurile de returnare să continue pentru persoanele care nu au dreptul să rămână.
Citește și: Criza din Ceuta: UE glisează spre dreapta cu tot cu România
Într-un răspuns ulterior privind cooperarea dintre Madrid și Rabat, Comisia a declarat că „o mare majoritate” a persoanelor vizate a fost deja returnată în Maroc și că operațiunile trebuie continuate.
Executivul european nu a furnizat însă o cifră exactă și nici o defalcare pe naționalități sau statut juridic, astfel încât amploarea exactă a returnărilor nu poate fi stabilită.
„Experții noștri sunt pe teren pentru a înțelege direct care sunt necesitățile și pentru a vedea cum poate UE să sprijine în continuare autoritățile spaniole. Frontex și Agenția UE pentru Azil sunt pregătite să își intensifice eforturile pe teren”, a mai declarat reprezentantul Comisiei.
Comisia a indicat și dimensiunea financiară a sprijinului european, precizând că Spania beneficiază de aproximativ un miliard de euro din fondurile UE pentru afaceri interne în perioada 2021–2027. Reprezentantul executivului european a spus că există deja finanțare alocată în acest context pentru Ceuta, fără să precizeze valoarea exactă destinată orașului autonom. Bruxellesul spune că este pregătit să analizeze nevoia de sprijin suplimentar după evaluarea realizată de misiunea aflată pe teren.
