Legionarii Moța și Marin comemorați în Spania, la 87 de ani de la moartea lor. Monumentul dedicat nu a putut fi demolat

Data:

Legionarii Moța și Marin comemorați în Spania, la 87 de ani de la moartea lor.

La 13 ianuarie 1937, mureau în tranșee, la Majadahonda, pe atunci un sat din apropierea Madridului, Ionel Moța și Vasile Marin, șefi legionari, înrolați voluntar în Războiul Civil Spaniol, de partea generalului Francisco Franco.

Fuseseră loviți de un obuz al republicanilor. În tranșee, alături de cei doi, s-a aflat și prințul Alexandru Cantacuzino, care a relatat momentul morții într-o carte de memorii, notând că ceasul lui Moța s-a oprit la cinci fără un sfert, iar prin haina lui străpunsă și sfârtecatã s-ar fi văzut drapelul românesc, pe care Moța și-l pusese în jurul brâului.

Dacă moartea de pe urma obuzului a fost considerată de opoziția comunistă drept lipsită de glorie,  legionarii români au fost comemorați în mod public, în fiecare an, de către o parte din spanioli.

Chiar și la 87 de ani distanța de la eveniment, adică în ianuarie 2024.

Comemorarea românilor de către un segment de extremă dreaptă al societății spaniole nu se datorează, așa cum s-ar putea crede, importanței istorice a asaltului republican de la Majadahonda, din ianuarie 1937, pentru că evenimentul în sine nu a fost unul decisiv în evoluția Războiului Civil Spaniol.

Legionarii Moța și Marin comemorați în Spania, în ianuarie 2024
Legionarii Moța și Marin comemorați în Spania, în ianuarie 2024

Are loc datorită faptului că în cinstea celor doi legionari români morți în Spania a fost ridicat un monument pe care autoritățile spaniole nu au reușit să îl dărâme, indiferent de pârghiile și deciziile administrative invocate, fie că a fost vorba de Legea Memoriei Istorice din 2007, de Hotărârea consiliului municipalității  Majadahondei din 2015 sau de Legea Memoriei Democratice din 2022. 

Citește și: Ar trebui România să trimită Patriot în Ucraina? Ce spun candidații la europarlamentare

De ce nu a putut fi dărâmat monumentul

Din cauza faptului că monumentul se află pe o proprietate privată, parțial primită, parțial cumpărată de legionarii români direct de la proprietarii spanioli ai terenului. 

Legionarii Moța și Marin comemorați în Spania. Care este istoria monumentului

Potrivit relatărilor vremii, în 1947 s-a ridicat mai întâi o cruce de piatră în locul unde unde căzuseră Moța și Marin, la inițiativa lui Traian Popescu, legionar exilat la Madrid.

La vremea amplasării crucii, tranșeele erau încă bine păstrate. Treptat, în jurul crucii începe a se aduna tot mai multă lume, iar cultul pentru cei doi legionari români ia proporții tot mai mari, de la an la an, atrăgând personalități locale, printre care și Generalul José Moscardó Ituarte, guvernator militar al Provinciei Toledo în timpul Războiul Civil Spaniol.

În 1954, legionarii români aflați în exil se gândesc să cumpere terenul din spatele crucii de piatră pentru a ridica acolo un posibil monument. Proprietara terenului era o anume doamnă, Hermenegilda Labrandera.

La solicitarea comitetului român de legionari, aceasta nu numai că acceptă să cedeze terenul, ba chiar se oferă să îl doneze, în amintirea fiului ei ucis de republicani chiar în fața casei. Doamna le dă permisiunea legionarilor românilor să ia “cât teren le trebuie”, iar aceștia calculează că ar avea nevoie de 200 de metri pătrați. 

Citește și: Sentința prin care a fost condamnat Dan Voiculescu, suspendată de instanță. Mogulul ar putea scăpa și de plata prejudiciului

Scurtă istorie a unui monument ce nu se lasă dărâmat

În anul următor, legionarii din exil propun înființarea unei asociații româno-hispanice cu scopul de a perpetua cultul pentru Moța și Marin.

În 1959 se înființează asociația propriu-zisă sub numele de Amigos de Majadahonda, nume schimbat ulterior în Frăția Hispano-Română Majadahonda. Vicepreședinții Asociației erau în acel an George Demetrescu și Luis Beneyto, iar secretarul ei era Sergio Cifuentes. 

În 1963, cu prilejul comemorării de la Majadahonda, Luis Beneyto readuce în discuție ideea construirii monumentului pentru Moța și Marin, iar Sergio Cifuentes își ia sarcina de a proiecta viitorul monument pentru cei doi legionari. Construirea monumentului va lua timp, iar lucrările nu vor fi gata decât abia în septembrie 1970. 

În tot acest timp, legionarii români, sub conducerea lui Horia Sima, strâng bani pentru ridicarea Monumentului Moța-Marin. Se estimase un cost de aproximativ 10.000 $.

Pentru a aduna banii, Horia Sima publica în  “Țara și Exilul” în decembrie 1969, o “chemare către Frații Români” din exil prin care anunța punerea în vânzare, sub propria semnătură, de bonuri-cărămizi în valoare de 5, 10, 20, 50 și 100 $, care puteau fi cumpărate de toți cei care doreau să contribuie la construcția monumentului.

Deși aveau mare nevoie de bani, în chemarea lansată, Horia Sima specificase că nu se acceptau donații de la „anti-români”, „de la cei care își schimbaseră dimensiunile sufletești” pentru a „nu ofensa marea jertfă”. 

„O cãrãmidã pentru Majadahonda este o cãrãmidã pentru înãlțarea Neamului din întunericul și ruina de astãzi”, sublinia Sima în apelul făcutO circulară în acest sens va fi trimisă și către legionarii din exil.

Citește și: Muzeul Ivan Patzaichin de la Mila 23, „un memorial impresionant” în Delta Dunării VIDEO

Bani strânși și din SUA, și Canada

Termenul pentru strângerea banilor fusese stabilit pentru 15 iunie 1970, iar construcția urma să fie inaugurată la 13 septembrie 1970. 

S-a pornit așadar la realizarea și tipărirea carnetelor de cărămizi spre a fi cumpărate de către românii din exil. Pentru a impulsiona strângerea fondurilor, donatorilor li se trimiteau fotografii cu proiectul monumentului, ceea ce a făcut ca “pungile să se deschidă mai generos și cărămizile să fie plasate cu mai multă ușurință”.

Legionarii Moța și Marin comemorați în Spania, printr-un monument
Legionarii Moța și Marin comemorați în Spania, printr-un monument

Știrea construirii monumentului ajunge și la legionarii din SUA și din Canada, care o preiau și o amplifică, adăugând în comunicate și imaginea chipurilor lui Moța și Marin. Așa că lucrările pentru monument încep chiar din primăvara lui 1970. 

Monumentul urma să aibă 15 m înălțime și să ocupe o suprafață de de 25 metri pătrați, fiind amplasat în spatele crucii de piatră, deja existente.

Pentru că amplasarea construcției urma a fi pe locul unor foste tranșee, s-a pornit la nivelarea terenului și la umplerea gropilor cu mii de metri cubi de pământ.

S-a creat o platformă pentru construcția monumentului, care a însemnat extinderea terenului primit inițial de legionari cu încă 700 de metri pătrați, obținuți tot prin donație, de data aceasta, de la moștenitorii doamnei Hermenegilda Labrandera, care murise între timp.  

Ca materiale de construcție s-au ales plăcile de granit turnate pe beton, mai ieftine decât blocurile de granit a căror cumpărare ar fi depășit bugetul de 10.000 $ strâns de legionari. În iulie a început construcția monumentului ca atare, precedată de binecuvântarea preotului din sat. Dat fiind că bugetul fusese depășit prin construirea platformei, s-au făcut iar apeluri pentru donații de încă 3.000$ pe lângă cei 10.000 deja adunați. 

Citește și: Colegiul Medicilor îl critică pe Rafila, pentru declarațiile despre legea malpraxis

Legionarii Moța și Marin comemorați în Spania. Monumentul a fost gata în 1970

Termenul inaugurării a fost respectat, iar la 13 septembrie 1970, legionarii și simpatizanții lor, în frunte cu Horia Sima, s-au strâns în fața Monumentului Moța-Marin de la Majadahonda.

S-au asezat megafoane, scaune, steagurile românesc, spaniol și legionar. S-a strâns lume și din sat, dintre localnicii curioși, care participaseră la slujba de dimineață. 

S-a organizat un cor al Gărzii de Fier și un serviciu de protocol.

Oaspeții spanioli au stat pe scaunele din dreapta, iar pe cele din stânga românii. Doamnele au fost poftite să se așeze pe scaunele din fund. În spatele celor asezați pe scaune s-a aflat “celălalt public”. S-a format și o gardă de onoare.

Printre oficialitățile prezente s-au numărat viceprimarul din Majadahonda și presedintele asociație româno- hispanice. Horia Sima a ținut la rândul său o cuvântare odată cu dezvelirea monumentului. 

Legionarii Moța și Marin comemorați în Spania, și printr-un timbru
Legionarii Moța și Marin comemorați în Spania, și printr-un timbru

Cei prezenți au putut să asiste la dezvelirea unui masiv monument din placi de granit ale cărui coloane exterioare reprezentau inițialele celor doi legionari români, “MM”.

În centrul monumentului se amplasese o altă coloană pe care stăteau scrise numele celor doi legionari, iar la baza coloanei fuseseră inscripționate citate din “testamentele” lui Moța și Marin. 

Citește și: Persoană găsită moartă în Masivul Vâlcan. Salvamontiștii au căutat-o cu drone

Care este situația Monumentului Moța-Marin de la Majadahonda  astăzi?

Monumentul construit prin mobilizarea eforturilor legionarilor de acum câteva decenii, care strânseseră donații însumând la vremea respectivă peste 1.200.000 de pesetas, este astăzi, după cum scrie presa spaniolă, loc de pelerinaj pentru neonaziștii și neofasciștii spanioli, care înalță salutul specific și arborează steaguri, în fiecare zi de 13 a lunii ianuarie, ziua morții legionarilor români în tranșeele de la Majadahonda. 

Adesea vandalizat și mâzgălit cu grafiti, nefiind păzit de nimeni, se speră în Spania că și acest monument va fi curând demolat în baza Legii Memoriei Democratice din 2022.  Această lege urmărește restabilirea justiției pentru victimele regimului lui Francisco Franco, iar una dintre măsurile ei prevede retragerea simbolurilor și a elementelor contrare memoriei democratice, precum și dizolvarea asociațiilor care fac apologia franchismului.

Dacă se va aplica și în cazul Monumentului Moța-Marin de la Majadahonda, este posibil ca anul 2024 să fie ultimul an în care să se mai poată scrie despre acest monument la timpul prezent. 

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

Holocaustul în România
Holocaustul în România
[td_block_11 custom_title="Related Article" limit="1" post_ids="328426"]
spot_imgspot_img
Ionela Dobos
Ionela Dobos
Ionela Dobos a lucrat cinci ani ca profesoară de liceu în Beijing, predând științe sociale. În prezent locuiește în Italia, unde preda istorie si teoria cunoașterii. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București și masteratul european în democrație și drepturile omului în cadrul Universităților Bologna și Sarajevo (2009). A publicat in Evenimentul zilei, AEPADO, Central European Journal of International and Security Studies și în Monitor Strategic.
9 COMENTARII
  1. Suntem, orice s-ar spune, un popor lipsit de caracter la care aplică istorici amestecători de fapte (legionari-comuniști naționaliști- neolegionari. Nu așa se scrie istoria unei țări, amestecând fapte si eroi, glorificându-i pe toți într-o „dulce” marmeladă.

    • nu stiu exact la ce va referiti, dar va asteptam in ianuarie la Majadahonda, pentru a cinsti impreuna, romani si spanioli, jertfa eroilor nostri Ionel Moța si Vasile Marin, cazuti pentru Dumnezeu, Spania si Romania !

  2. „Daca se va aplica si in cazul…”___–___”Legea se aplica , nu se discuta”, asa si in acest caz…Totusi, cand este vorba de proprietati particulare, cred ca ar trebui regandita ecuatia, orice persoana are dreptul sa-si foloseasca proprietatea cum vrea, desigur luand in considerare si impactul general, inclusiv prin prisma daca ofenseaza sau nu, majoritatea publicului, in acest caz dimensiunile monumentului si suprafata mica a locului de amplasare, spun clar ca acest monument poate fi zarit de la sute si sute de metri, solutia ar consta in preluarea/cumpararea a cat mai mult teren inconjurator si plantarea de copaci cu crestere rapida si alura inalta, insa si in atare situatie Legea va prevala, daca nu se gaseste o exceptie, pe care -PERSONAL- as sdmite-o nicidecum din partizanat, ci pentru simplul motiv ca monumentul este deja ridicat SI NU in proiect, si nu gasesc normal ca lucruri fizice, de acest fel, sa fie distruse, bine-sau-rau, ele sunt o parte-si simbol- a istoriei, iar coservarea lor trebuie admisa, insa la modul discret, asa cum am mai si spus(despre statui, etc.), trebuie ridicat un mic parc interior sau exterior( dar izolat, „in pustie”), tocmai pentru a prezerva istoria in integrum, nu preferential…

  3. Vă invităm cu drag sa participati in ianuarie la Msjadahonda la comemorare. Noi mergem in fiecare an si suntem co – organizatori.

    Fundatia Profesor George Manu

  4. daca nu ati fost la Majadahonda va informez ca monumentul e departe de strada, cetatenii orasului nu au drum prin apropierea lui, asta ca sa raspundem la un anumit tip de obiectii fortate.
    Problema e ca Spania actuala prin guvernul format din socialisti, comunisti si separatisti, prin asa nunita Lege a Memoriei Democratice vrea sa stearga istoria pentru a impune minciuna generalizata.
    Va asteptam in ianuarie la Majadahonda, un loc sfant al eroismului crestin românesc !

  5. „…departea generalului Francisco Franco…”___–___si totusi si pana la urma, chiar gen.Franco a inteles cauza si mecanismul principal al aceste situatii catastrofale( in final), pentru poporul spaniol, DE UNDE EL INSUSI A INITIAT REINTOARCEREA LA MONARHIE, fiind sigur ca NUMAI asa , Spania ve redeveni ce a fost, adica o tara care SA CONTEZE, in lume, ceace s-a si intamplat intr-un timp record, actuala Spanie este -de departe- CEA MAI BUNA tara din Europa,, si -posibil- printre primele 3 din lume, si nu luand in calcul parametri rigiz(PIB, consum de /capita, et.c), ci prin prisma cum traieste clasa de mijloc si „saracimea” si siguranta generala a individului, oriunde si oricand, pe INTREG intinsul tarii…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Distribuie articolul

spot_img

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Primarii USR din București reclamă penal că le-au fost furate voturi

Primarii USR din București, de la Sectorul 1 și...

Unde sunt voturile REPER. Partidul acuză fraude în procesele verbale de la secțiile de vot

Unde sunt voturile REPER. Partidul a făcut public faptul...

Cine scoate tinerii la vot. Interviu cu influencerul Silviu Faiăr

Cine scoate tinerii la vot. Prezența la alegerile europarlamentare...

Cum a afectat războiul Parcul Național Kamenskaya Sich din Ucraina. Consecințe de mediu

Cum a afectat războiul Parcul Național Kamenskaya Sich și...