Drone rusești atacă vase ucrainene, Turcia își dezvoltă sisteme cibernetice sofisticate pe care le testează în spațiul pontic, Ucraina urmărește petrolierele fantomă. Ce face România? Nu poate opri dronele.
Rusia vrea să domine Marea Neagră nu doar pentru a-și recâștiga poziția de putere sau fiindcă aceasta e strategia țării lăsată moștenire de Petru cel Mare, ci și pentru a-și subordona statele riverane. Georgia a intrat deja în capcana Moscovei, Bulgaria, cu un președinte pro-rus, a declarat că nu mai ajută Ucraina cu arme. Turcia a jucat în primii trei ani după invazia rusă în Ucraina de partea lui Vladimir Putin, a refuzat sancțiunile împotriva invadatorului, a continuat să cumpere gaz și petrol, devenind al doilea cel mai mare partener comercial al Rusiei, după China. Totuși, după întâlnirea lui Recep Tayyp Erdogan cu Donald Trump din toamna trecută, Turcia a început să-și diversifice sursele de aprovizionare, inclusiv prin contracte cu Statele Unite, reluându-și azimutul occidental, dar și ambiția de a reveni ca jucător la Marea Neagră.
România a păstrat direcția bună, cel puțin la nivel retoric, dar a evitat să supere Rusia într-atât încât a găsit suficiente pretexte să nu doboare niciuna din dronele trimise de ruși în spațiul aerian autohton. Sau e prea scump să fie date jos cu rachete, sau e periculos, sau nu se văd pe radar. Ucraina se apăra de drone din 2022 folosind tunuri antiaeriene autopropulsate, mitraliere grele, diferite sisteme antiaeriene, arme pe care le are în dotare și Armata Română.
Scenarii periculoase
Marea Neagră a devenit periculoasă pentru navigație, aviație civilă și flote comerciale și din cauza războiului electronic și manipulării semnalelor din satelit. Mai multe rapoarte și investigații ale unor companii și institute internaționale au ajuns la concluzia că Marea Neagră e o zonă gri în care sistemul de navigație prin satelit este deviat și afectează infrastructura regională de transport (Spire Aviation, septembrie 2025). Bruiajele sunt executate de sistemele rusești din Crimeea: au fost descoperite, de exemplu, interferenţe severe în zona Buzău-Ploieşti, unde doar în octombrie 2004 peste 300 de aeronave au raportat pierderi temporare de poziţie GPS: sistemele arătau că totul era corect, cu toate că poziția reală era falsă.
Continuarea, în Deutsche Welle
Citește și: Cine îl ajută pe Călin Georgescu să rămână în cărți
(Sursa foto: Info Sud-Est)
