Istoricul american Timothy Snyder le-a cerut parlamentarilor europeni și naționali să trateze puterea exercitată de marile companii tehnologice prin algoritmii de recomandare ca pe o problemă a democrației.
Într-un mesaj transmis Forumului parlamentar european pentru democrație, Snyder a propus limitarea modului în care funcționează acești algoritmi, dezvoltarea unor alternative europene și orientarea unei părți din beneficiile economice generate de marile platforme către jurnalism și educație.
Propunerile îi aparțin și nu reprezintă o nouă politică sau o decizie adoptată de Uniunea Europeană.
Algoritmi vs democrație
Mesajul lui Snyder a deschis a doua zi a „EU Parliamentary Democracy Forum”, reuniunea organizată la Bruxelles pentru eurodeputați, parlamentari naționali, reprezentanți ai instituțiilor europene, societății civile și mediului academic.
Profesor de istorie modernă europeană la University of Toronto, Snyder fusese invitat să răspundă unei întrebări mai largi despre ceea ce pot face democrațiile în prezent pentru a păstra libertatea în viitor. Programul oficial confirmă că intervenția sa a precedat sesiunea dedicată controlului parlamentar și aplicării legislației europene.
Argumentul său a pornit de la relația dintre viitor și democrație.
Snyder a susținut că democrația presupune capacitatea cetățenilor de a imagina alternative și de a considera că alegerile lor pot modifica direcția societății. În această logică, un mediu informațional care concentrează atenția asupra reacțiilor imediate, conflictelor permanente și consumului continuu de conținut poate reduce, în interpretarea sa, spațiul necesar deliberării și gândirii politice pe termen lung.
În partea intervenției dedicată tehnologiei, Snyder și-a formulat critica în special la adresa companiilor tehnologice americane și a modului în care algoritmii pot organiza atenția utilizatorilor.
El le-a cerut democrațiilor europene să nu trateze aceste sisteme ca pe o infrastructură neutră asupra căreia societatea nu mai are control și a susținut că Europa ar trebui să limiteze modul lor de funcționare atunci când efectele lor intră în conflict cu obiectivele democratice.
(Transcrierea disponibilă este generată automat și nu a fost confruntată cu înregistrarea audio, motiv pentru care formulările sale sunt redate aici prin parafrazare și nu prin citate directe.)
Snyder nu a cerut pur și simplu restricționarea tehnologiei.
A doua componentă a propunerii sale este construirea unor alternative europene. Ideea sa este că autonomia democratică depinde și de existența unor instrumente, platforme și infrastructuri digitale asupra cărora societățile europene să poată exercita un control mai direct, în loc să depindă exclusiv de modele comerciale stabilite de companii din alte jurisdicții.
O a treia direcție privește jurnalismul și educația.
Snyder a susținut că o parte din beneficiile economice obținute de marile companii tehnologice ar trebui folosită pentru susținerea acestor domenii, pe care le leagă de capacitatea cetățenilor de a înțelege lumea, de a gândi independent și de a participa la viața democratică. Intervenția nu explică însă prin ce instrument juridic sau fiscal ar urma să fie realizat acest transfer și nu stabilește un procent, un mecanism de colectare sau criterii de distribuire.
Din acest motiv, afirmația sa nu poate fi prezentată drept propunerea unei taxe europene concrete asupra companiilor tehnologice. În mesajul disponibil, Snyder formulează o direcție politică generală, nu arhitectura unei politici publice gata de aplicare. Nu este anunțat un fond nou pentru presă sau educație și nu există în intervenție o decizie a unei instituții UE de a utiliza profiturile companiilor în acest scop. Dosarul editorial identifică explicit această limită și recomandă separarea argumentului istoricului de reglementările europene deja existente.
Uniunea Europeană intervine deja asupra modului în care cele mai mari platforme gestionează algoritmii de recomandare, dar printr-un instrument diferit.
Digital Services Act (DSA) obligă platformele online foarte mari și motoarele de căutare foarte mari să identifice și să evalueze riscurile sistemice legate de serviciile lor, inclusiv efectele asupra drepturilor fundamentale, pluralismului media, proceselor electorale, minorilor și bunăstării utilizatorilor. Comisia precizează că măsurile de reducere a riscurilor pot include modificarea designului serviciilor sau a sistemelor de recomandare.
Comisia utilizează deja aceste competențe în investigații privind sistemele de recomandare și designul platformelor.
În 2026, executivul european a extins investigația privind X pentru a examina respectarea obligațiilor referitoare la sistemele de recomandare și a formulat constatări preliminare privind elementele de design și recomandare ale TikTok, Instagram și Facebook. Aceste proceduri se bazează pe obligațiile DSA privind evaluarea și reducerea riscurilor și nu trebuie confundate cu propunerea lui Snyder de a direcționa resurse economice către presă sau educație.
DSA oferă autorităților europene inclusiv posibilitatea de a solicita acces la date și algoritmi atunci când verifică respectarea obligațiilor platformelor. Cele mai mari servicii trebuie să ofere informații despre sistemele de recomandare, să permită anumite forme de acces pentru cercetători autorizați și să pună la dispoziția utilizatorilor cel puțin o opțiune de recomandare care nu se bazează pe profilare. Acest cadru arată că problema influenței algoritmice este deja obiect de reglementare europeană, deși nu în termenii redistributivi formulați de Snyder.
Intervenția istoricului introduce astfel o întrebare diferită de cea strict juridică privind respectarea DSA.
Snyder pune problema structurii economice și informaționale a spațiului democratic și sugerează că reglementarea efectelor negative ale platformelor nu este suficientă dacă instituțiile care produc informație verificată, educație și deliberare publică rămân mai slabe decât infrastructurile care controlează distribuția informației.
Această perspectivă trebuie tratată ca argument politic și intelectual atribuit autorului, nu ca o constatare tehnică potrivit căreia un anumit algoritm produce în mod necesar un anumit rezultat democratic. Mesajul nu prezintă un studiu nou, o analiză cantitativă a platformelor sau o evaluare oficială europeană a impactului acestora. El construiește o relație conceptuală între autonomie individuală, capacitatea de a gândi despre viitor și funcționarea unei democrații.
Pledoarie pentru o „alternativă europeană”
Snyder a legat această problemă și de ceea ce consideră o alegere mai largă pentru Europa.
În interpretarea sa, continentul poate accepta infrastructuri tehnologice și modele de afaceri dezvoltate în principal în altă parte sau poate investi în propriile alternative și în instituțiile care susțin capacitatea cetățenilor de a judeca independent. Mesajul nu definește însă ce ar însemna concret o „alternativă europeană”, dacă aceasta ar trebui să fie publică, privată, finanțată de UE sau construită prin reglementarea pieței.
EU Parliamentary Democracy Forum oferă contextul instituțional al intervenției, dar nu transformă opiniile participanților în poziții ale Parlamentului European.
Forumul din 29–30 septembrie reunește parlamentari europeni și naționali, reprezentanți ai instituțiilor, experți și societatea civilă pentru schimburi privind reziliența electorală, societatea civilă, controlul parlamentar și diplomația democratică. Parlamentul descrie evenimentul drept un spațiu pentru schimb de idei, experiențe și bune practici.
Prin urmare, noutatea mesajului lui Snyder este propunerea unei abordări mai ample decât simpla controlare a conținutului ilegal sau a riscurilor produse de platforme.
El cere ca Europa să trateze puterea algoritmică, autonomia tehnologică, finanțarea jurnalismului și educația ca elemente ale aceleiași probleme democratice. Transformarea acestor idei într-o politică europeană ar necesita însă inițiative legislative, bugetare sau fiscale separate, care nu au fost anunțate prin discursul de la forum.
Acest articol a fost realizat în cadrul proiectului 2eu.brussels, o inițiativă a Euronium.Brussels, în parteneriat cu PRESShub, dedicată explicării modului în care legislația europeană influențează economia, companiile, societatea și cetățenii.)
(Sursa foto: Timothy Snyder / Facebook)
